Sari la conținut

Rothenburg, orașul german în care Crăciunul este sărbătorit zilnic de 40 de ani

20/12/2017 15:50 - ACTUALIZAT 21/06/2023 10:07
Foto: (c) Dorina MATIS / AGERPRES FOTO

Situat în centrul istoric al oraşului german Rothenburg ob der Tauber, Magazinul Crăciunului „Kathe Wohlfahrt”, unde Crăciunul se sărbătoreşte în fiecare zi, a împlinit în acest an patru decenii de existenţă.

Magazinul Crăciunului sau Oraşul Crăciunului a fost inaugurat la Rothenburg în 25 iunie 1977, prin deschiderea „Christkindlmarkt”, primul târg cu articole de Crăciun, exact în locul în care funcţionează şi astăzi.

Ideea s-a materializat prima oară în 1964, când Käthe şi Wilhem Wohlfahrt au înfiinţat la Herrenberg o firmă de distribuţie cu amănuntul a decoraţiunilor de Crăciun, fapt ce a atras mulţi clienţi, iar afacerea, denumită „Käthe Wohlfahrt”, a început să crească.

Primii clienţi ai articolelor de Crăciun din Herrenberg au fost în special militarii americani care staţionau în acea zonă. După 13 ani, afacerea „Käthe Wohlfahrt” a luat o nouă turnură, după ce decoraţiunile de Crăciun au început să fie solicitate tot timpul anului, iar numărul articolelor a început să crească.

Din documentele primite la intrarea în Magazinul Crăciunului „Käthe Wohlfahrt” din Rothenburg aflăm că, datorită cerinţei foarte mari pe parcursul întregului an şi a faptului că şi-a mărit numărul de produse, firma a început să caute noi spaţii de depozitare şi de vânzare.

„Familia Wohlfahrt s-a gândit dacă să rămână sau nu la Herrenberg, iar atunci un cunoscut le-a sugerat să se mute în oraşul medieval Rothenburg (Rothenburg ob der Tauber) situat la peste 100 de kilometri de Nurnberg. În acest orăşel istoric familia Wohlfahrt a achiziţionat două case situate una lângă cealaltă, iar atunci le-au venit noi idei: amenajarea magazinului ca un târg tradiţional german de Crăciun, care să redea tot anul o atmosferă specifică Crăciunului. Dacă la început localnicii au privit cu scepticism ideea, turiştii au apreciat-o din plin şi astfel s-a dus renumele acestei afaceri cu articole de Crăciun. În cele din urmă, germanii au început să fie mai entuziasmaţi. Conceptul a fost atât de nou, încât, după doar un an de la mutarea în Rothenburg, presa a devenit extrem de interesată”, se arată în documentele de prezentare.

Fiul lui Käthe şi Wilhem Wohlfahrt, Harald Wohlfahrt, îşi aminteşte că, atunci când familia sa a început să facă reclamă la târgurile internaţionale pentru Crăciunul German de la Rothenburg, „mulţi au zâmbit”. „Abia mult mai târziu au observat şi alţii că Crăciunul German a devenit un brand de export”, a explicat Harald Wohlfahrt.

Aşa au fost puse bazele turismului de nişă prin descoperirea târgurilor de Crăciun din Germania.

În prezent, Magazinul Crăciunului din Rothenburg oferă zeci de mii de produse constând în ornamente de Crăciun şi cadouri – ghirlande, globuri de sticlă, din plastic, sub cele mai variate forme, instalaţii de iluminare, căsuţe de Crăciun, lumânări, candele, pahare, ceasuri, spărgători de nuci, coroniţe, piramide de Erzgebrige, moşi, îngeri, reni etc.

După câţiva ani de la mutarea afacerii la Rothenburg, în una dintre casele achiziţionate de familia Wohlfahrt a fost deschis un Muzeu al Crăciunului, unde publicul poate afla lucruri extraordinare despre cum era sărbătorit acesta şi cum au evoluat decoraţiunile de Crăciun începând cu sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.

Ideea creării muzeului i-a aparţinut lui Harald Wohlfahrt, în 1981, care a pornit de la premisa că sărbătoarea Crăciunului are o istorie pe cât de lungă, pe atât de puţin documentată.

Foto: (c) Dorina MATIS / AGERPRES FOTO

Aşa a luat fiinţă Deutsches Weihnachtsmuseum (Muzeul German al Crăciunului), care a devenit în scurt timp o atracţie turistică, fiind un loc unic în lume, în care poţi afla care este istoria fabricării ornamentelor din bradul de Crăciun, cum au apărut piramidele din Erzgebirge (Munţii Metaliferi, situaţi la graniţa dintre Germania şi Cehia) – construcţii din lemn, specifice doar acestei zone germane, inspirate din activitatea minieră din acel masiv muntos.

În muzeu poţi, de asemenea, vedea o reproducere a Icoanei Naşterii lui Iisus, o imagine din 1466 care se regăseşte într-o biserică din Rothenburg, o reprezentare a magilor care sosesc în Ierusalim – o compoziţie din 1780 – un brad din 1600 sau cum erau copiii îmbrăcaţi de Crăciun în 1730.

Aici aflăm că, din anul 1600, decoraţiunile de Crăciun au crescut gradual de la clasa de mijloc, până la societatea aristocratică, că primele ornamente s-au păstrat din 1780, cum au evoluat acestea de la măr la globuri. Aici poţi găsi globuri de la 1780, 1860, 1880, 1900 până la decoraţiunile din secolul XX.

Documentele vechi indică faptul că, în jurul anului 1400, sunt consemnări despre un copac de Crăciun care a fost decorat de către breasla brutarilor cu mere, napolitane, nuci şi turtă dulce, iar mai apoi s-a scris despre copaci decoraţi cu flori de hârtie, bucăţi de mezeluri, brânză sau trestie de zahăr.

În muzeu aflăm că primele imagini cu un brad împodobit de Crăciun, din 1708, îi aparţin prinţesei germane Liselotte von der Pfalz, soţia lui Filip al Franţei, ducele de Orleans, care şi-a descris copilăria din Hanovra, ea fiind născută în 1652.

În 1870 a început producţia industrială a decoraţiunilor de brazi de Crăciun, principalele centre de producţie fiind Drezda, Leipzig şi Berlin, iar din 1900, germanii au început să facă globuri şi decoraţiuni pentru piaţa americană.

În preajma Primului Război Mondial, ornamentele erau suflate cu aur şi cu argint şi, uneori, erau decorate cu vopsele obţinute din natură. Aurul şi argintul dădeau un efect metalic, care era reflectat în lumina candelelor, iar farmecul particular al acestor decoraţii de Crăciun era dat de structura naturală – nu erau decorate cu figuri religioase, singura excepţie erau îngerii, ci se prefera în general reprezentările animalelor.

Pe piaţa germană au apărut treptat şi decoraţii de Crăciun produse în Rusia, care arătau puţin diferit faţă de cele autohtone şi aveau culori mai puternice.

Pe teritoriul german tehnica globurilor de sticlă se dezvoltă vertiginos în perioada 1831-1835. În 1920 apar decoraţiunile cu gelatină colorată, dar şi primele cataloage de promovare. De la jumătatea secolului al XIX-lea, au început să apară şi decoraţiuni din metal.

Tot în Muzeul German al Crăciunului ni se spune că prima instalaţie electrică pentru bradul de Crăciun a apărut în 1882, la trei ani după descoperirea becului (1879), iar aceasta a fost folosită în SUA.

În muzeu se mai poate vedea şi modul în care au evoluat felicitările de Crăciun, primele apariţii fiind din 1860, sub formă de cărţi poştale, apoi se continuă cu cromolitografia, cum arăta calendarul advent (începutul anului ecleziastic) şi care este istoria celebrilor spărgători de nuci. Primii spărgători de nuci din Europa au apărut în 1838 şi reprezentau soldaţi, pădurari, bărbaţi orientali, potretele unor oameni importanţi, inclusiv Bismark şi Napoleon.

Decoraţiunile mai pretenţioase, inclusiv cele de catifea, au apărut după 1940, când brazii devin foarte încărcaţi de ornamente.

O altă secţiune din muzeu este dedicată istoriei lui Moş Crăciun în Germania, care a fost menţionat prima dată într-un dicţionar german din 1820.

Din secolul XVIII, au apărut şi Piramidele din Erzgebirge – o construcţie în formă unică, originală, de sărbătorire a Crăciunului, care făceau parte din decoraţiunile din biserici, devenite apoi extrem de populare în Berlin.

La finalul turului muzeului, fiecare vizitator poate să îşi scrie urarea de Crăciun în limba sa şi să o agaţe în brad, după care este invitat să viziteze Magazinul Crăciunului.

Rothenburg ob der Tauber este unul dintre cele mai bine conservate oraşe medievale din Europa. Este unul dintre puţinele locuri din Germania care nu a fost bombardat în cel de-Al Doilea Război Mondial, la fel cum a scăpat neatins şi în timpul Războiului de treizeci de ani, din perioada 1618-1648.

Astfel, în Rothenburg ob der Tauber pot fi admirate nenumărate capodopere arhitecturale, cum ar fi Primăria din secolul al XIII-lea, Taverna Consiliului din secolul al XIV-lea, cu vechile sale ceasuri şi figuri mecanice, peste 40 de case şi turnuri vechi, Biserica Sf. Iacob, finalizată în 1485, care deţine Altarul Sfântului Sânge, o sculptură din lemn datând din 1505, „Piaţa Micului” (aflată în prezent în restaurare), o intersecţie din care se pot vedea două turnuri care datează de la începutul secolului al XIII-lea.

În Rothenburg se mai poate vizita Castelul Gardens, podul dublu de pe Valea Tauber, Muzeul Oraşului Imperial cu o bucătărie din secolul al XIII-lea, sau panourile din secolul al XVI-lea pe care este expus armament european începând cu epoca de piatră până în secolul al XIX-lea, inclusiv armele de vânătoare folosite de Frederick cel Mare, relatează Agerpres.

Continuați să citiți în Ziarul Românesc