in

Experiment în Germania: 250 de persoane vor fi plătite timp de trei ani fără să facă nimic

În cadrul unui experiment derulat în Germania, 250 de oameni vor primi plăţi sociale fără a li se pune niciun fel de întrebare timp de trei ani, scrie Deutsche Welle, citată de ZF. Ar putea fi acesta primul pas către un venit universal de bază?

Din această lună, 250 de persoane alese la întâmplare vor primi lunar 416 euro fără niciun fel de condiţie ataşată. Strict vorbind, experimentul nu este unul privind venitul universal de bază (UBI). Mai întâi, acesta este susţinut de o organizaţie privată, Sanktionsfrei, şi nu de guvernul german.

Totuşi, acesta poate fi văzut ca încadrându-se în mişcarea UBI, care a luat amploare în ultimii ani.

Într-o eră în care extinderea rapidă a automatizării şi inteligenţei artificiale generează semne de întrebare existenţiale cu privire la viitorul muncii, dezbaterile din jurul UBI par inevitabile.

Pentru Daniel Feher, preşedinte al Uncondiţional Basic Income Europe (UBIE), un grup care promovează politicile UBI la nivelul Europei, experimentul din Germania este un nou exemplu pozitiv al modului în care conceptul a ajuns mainstream.

„Va fi foarte interesant de văzut ce impact va avea acesta asupra oamenilor”, spune Feher.

Totuşi, unii observatori remarcă faptul că experimentul nu este unul cu UBI pentru că acesta expiră dacă persoana găseşte un job mai bine plătit. Hilmar Schenider, CEO al Institutului IZA, spune că în plus acesta funcţionează numai dacă beneficiarii nu declară suma primită ca venit.

Subiectul venitului de bază nu este unul nou în Germania, însă accentul pus pe componenta necondiţională, universală a crescut de la introducerea ultimelor reforme majore în sectorul muncii în 2003.

Cei care susţin un astfel de mecanism atrag atenţia asupra nivelului ridicat al sărăciei din Germania, însă există puţine scheme tangibile în acest sens.

Deşi nu este chiar un experiment UBI similar cu cel din Finlanda, rezultatele experimentului german vor fi urmărite îndeaproape pentru a vedea dacă acestea vor fi aceleaşi cu cele anunţate în Finlanda recent, unde guvernul a ales să nu prelungească experimentul dincolo de o perioadă de doi ani.

Cea mai persistentă critică a UBI este legată de costuri. Daniel Feher spune însă că organizaţii ca UBIE nu susţin anumite modele de finanţare, ci vor să promoveze conceptul ca unul demn de dezbătut. Totuşi, în opinia sa pentru ca politicile UBI să fie sustenabile ar fi necesară o redistribuţie fundamentală a avuţiei prin politicile de taxare.

Hilmar Schneider se îndoieşte că oamenii vor continua să susţină UBI dacă vor şti cât de mult va trebui să plătească pentru aceasta. Potrivit lui, ideea universalităţii unei astfel de plăţi reprezintă cel unul dintre cele mai mari minusuri ale experimentului.

Acesta crede de asemenea că predictţiile privind cataclismul pe care automatizarea îl va provoca în ceea ce priveşte locurile de muncă sunt exagerate şi că acordarea unui UBI ar face slujbele mai slab plătite mai puţin atractive, ducând la creşteri de preţuri şi o erodare generală a nivelului de trai, fără o reducere a sărăciei.

Familie de români, expulzată din Germania. Motivul: „Nu a putut dovedi că are venituri din muncă”

Un șofer român de TIR a făcut pierduți 10.000 de euro pe care trebuia să-i ducă în Germania

Aeroportul din Düsseldorf în haos după ce mai mulți cetățeni au folosit în mod greșit controlul paşapoartelor destinat celor din UE