Președintele României a transmis miercuri, 19 iunie, o scrisoare premierului și președinților celor două Camere, cu propuneri privind rezolvarea problemelor la votul din diaspora. Una dintre cele mai inedite propuneri: secțiile de votare la prezidențiale în diaspora să fie deschise 8 (opt) zile, atât în turul 1, cât și în turul 2.
„Pe 26 mai 2019, mii de cetățeni români s-au aflat în imposibilitatea de a-și exercita dreptul constituțional de vot la alegerile pentru Parlamentul European și de a-și exprima voința în cadrul referendumului național. Aceasta a fost o situație întâlnită cu precădere în secțiile de votare din străinătate. În urma evaluărilor făcute ulterior asupra derulării procesului electoral, au fost identificați mai mulți factori care au condus la situații în care cetățenii români au fost împiedicați să își poată exercita dreptul de vot.”, scrie Iohannis în scrisoare.
În continuare, acesta solicită Guvernului României „să elaboreze urgent un proiect de lege care să poată fi adoptat de către Parlamentul României până la finalul actualei sesiuni parlamentare și prin care să propună măsurile administrative adecvate, astfel încât să nu mai existe situații în care cetățeni români, din țară sau din străinătate, să nu își poată exercita dreptul constituțional de vot, începând de la alegerile prezidențiale din toamna acestui an.”
Ce măsuri ar trebui să conțină acest „proiect de lege”, în opinia lui Iohannis?
Debirocratizarea procesului de votare în secțiile de votare din străinătate. Listele suplimentare să fie generate în mod electronic – completarea acestora să se facă în mod automat în momentul scanării buletinului cu ajutorul tabletei puse la dispoziție de STS.
Iohannis, alarmat de numărul mare de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate
Dotarea: mai multe secții de votare în străinătate, mai mulți operatori, mai multe tablete, mai multe cabine și ștampile, mai multe buletine de vot, îndemnizații mai mari pentru membrii secțiilor de votare.
La închiderea programului de votare, la ora 21.00, să poată vota toți alegătorii care așteaptă la coadă, mai cere președintele.
Dar cea mai spectaculoasă solicitare a președintelui se referă la „Introducerea votului anticipat pentru alegerea Președintelui României”.
Iată ce propune Iohannis: „Introducerea votului anticipat timp de opt zile, începând cu sâmbăta din săptămâna anterioară celei care se încheie cu ziua alegerilor, în secțiile de votare din străinătate organizate în ambasade, reprezentanțe permanente, consulate generale și institute culturale.
Votul anticipat se va organiza atât pentru primul tur de scrutin, cât și pentru al doilea, cu un număr de zile egal, dacă Curtea Constituțională aduce la cunoștința publică numele celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin cel târziu în ziua de vineri care urmează zilei alegerilor din primul tur de scrutin.
Dacă Curtea Constituțională face acest anunț mai târziu de ziua de vineri care urmează zilei alegerilor din primul tur de scrutin, perioada de vot anticipat pentru al doilea tur de scrutin va începe automat în ziua care urmează zilei în care Curtea Constituțională aduce la cunoștință publică numele celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin.
Durata zilei de vot în ziua în care se organizează votul anticipat nu poate depăși opt ore și se va întinde, de regulă, în intervalul de timp 9:00-17:00.”
Președintele Iohannis, premiat la München: «Aș dori să salut în mod special și să laud comunitatea de români din Bavaria, care s-a integrat exemplar»
Se mai propune extinderea exercitării dreptului de vot prin corespondență și la alegerile pentru Președintele României, dar și la celelalte tipuri de alegeri.
„Votul prin corespondență a fost deja utilizat la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 2016 cu un succes mai degrabă moderat, datorită noutății sale printre mecanismele electorale folosite în România. În aceste condiții, extinderea sa la alte tipuri de alegeri presupune un efort de comunicare publică susținut din partea autorităților publice.
Întrucât votul prin corespondență presupune înscrierea prealabilă a alegătorului în Registrul Electoral, extinderea acestui tip de vot la alte tipuri de alegeri ar încuraja înscrierea în Registrul Electoral, fapt care ar facilita în viitor organizarea alegerilor în secțiile de vot din străinătate.
Existența a două tururi de scrutin pentru alegerile prezidențiale nu este un impediment pentru extinderea aplicabilității legii privind votul prin corespondență la acest tip de alegeri:
Înaintea primului tur de scrutin, alegătorul primește prin poștă buletinul de vot prin corespondență pentru primul tur de scrutin și elementele de siguranță ale buletinului de vot atât pentru primul, cât și pentru cel de-al doilea tur de scrutin, alături de două autocolante cu mențiunea ”VOTAT”. După ce este anunțat oficial rezultatul primului tur de scrutin, alegătorul poate să descarce de pe site-ul Biroului Electoral Central și să imprime buletinul de vot pentru al doilea tur de scrutin pe care îl securizează prin aplicarea elementului de siguranță primit, după care aplică autocolantul cu mențiunea ”VOTAT” pe unul dintre cei doi candidați rămași în cursă.
Plicul poate fi trimis fie la misiunea diplomatică din țara în care își are domiciliul sau reședința alegătorul, fie în țară, pe adresa biroului electoral special pentru votul prin corespondență.”
În final, Klaus Iohannis spune că „Autoritățile statului român au obligația și responsabilitatea să pună în aplicare aceste măsuri pentru a se asigura că toți cetățenii români, din țară sau din străinătate, își vor putea exercita neîngrădit dreptul de vot.”