Haosul cu privire la votul prin corespondenţă continuă. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a criticat Autoritatea Electorală Permanentă, care nu a transmis un proiect, aşa cum a promis. Zgonea a spus că va sprijini proiectul deputatului Tomac, pe care anul trecut l-a catalogat drept „neserios”.
Iată ultimele episoade din telenovela privind votul prin corespondenţă.
Noul şef la comisia de cod electoral, unde se va discuta proiectul votului diasporei înainte de a fi trimis în plen, este deputatul PSD Gabriel Vlase. Noul preşedinte a fost votat şi de membrii PNL, cei care au avut şefia Comisiei, dar au renunţat la ea, atunci când deputatul Mihai Voicu şi-a dat demisia, în 22 septembrie, din cauza „tergiversării” proiectului votului diasporei de către PSD. Liberalii au refuzat, în mod inexplicabil, să mai nominalizeze pe cineva în această funcţie la care aveau dreptul.
Liberalii s-au opus iniţial numirii lui Vlase, anunţând că vor garanţii pentru ca proiectul votului prin corespondenţă să ajungă în plen în maximum două săptămâni. În cele din urmă au votat noua conducere.
Comisia de Cod se ocupă acum de întrebările transmise de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la votul prin corespondenţă.
„Am primit un set de şase întrebări din partea AEP, sunt întrebări fireşti din partea instituţiei. (…) Luni le vom prezenta în cadrul comisiei, după care AEP poate intra în linie dreaptă în aşa fel încât, într-un termen rezonabil, stabilit tot împreună cu Autoritatea, să avem proiectul de lege pe care să lucrăm”, a declarat pe 7 octombrie preşedintele Comisiei de Cod electoral, Gabriel Vlase.
Dacă PNL dă vina pe PSD, la rândul său PSD dă vina pe AEP pentru întârzierea votului prin corespondenţă. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat că AEP ar fi trebuit să elaboreze proiectul până pe data de 2 octombrie, „aşa cum a promis”.
„Eu nu am înţeles de ce AEP nu a putut face proiectul de lege până pe 2 octombrie, aşa cum a promis, şi vin cu acest set de întrebări. A venit şi când era domnul preşedinte Mihai Voicu şi mi se pare lipsă de respect la adresa parlamentarismului. (…) La aceste întrebări trebuia să le prezentaţi parlamentarilor care sunt variantele”, a spus Zgonea.
El a arătat că AEP are experţi care ar trebui să ştie cum arată legislaţia în domeniu din alte state membre şi să ajute Parlamentul la elaborarea proiectului.
Dacă citim întrebările AEP, înţelegem că totul este la început. AEP a transmis, pe 7 octombrie, membrilor comisiei şase întrebări legate de tipurile de procese electorale la care se poate vota prin corespondenţă sau ce categorii de alegători pot vota prin corespondenţă în funcţie de tipul de proces electoral, potrivit Agerpres.
Autoritatea Electorală Permanentă a mai cerut lămuriri în privinţa momentului în care are loc înregistrarea alegătorilor români care doresc să voteze prin corespondenţă, care este data limită pentru recepţionarea voturilor exprimate prin corespondenţă de către Birourile electorale competente, dacă au dreptul alegătorii care s-au înregistrat ca votanţi prin corespondenţă să opteze pentru a vota la o secţie de votare dacă se răzgândesc şi dacă au dreptul alegătorii care şi-au expediat voturile către Biroul electoral competent să opteze pentru a vota la o secţie de votare, urmând ca votul exprimat prin corespondenţă să nu fie luat în considerare.
În prima şedinţă după schimbarea președintelui Comisiei de Cod Electoral, Valeriu Zgonea s-a arătat nemulţumit de faptul că AEP nu a venit cu o propunere de lege privind introducerea votului prin corespondenţă. Dar AEP-ul nu are dreptul să facă legi, acestea fiind făcute de Parlament și puse în aplicare de Autoritatea Electorală Permanentă.
În aceste condiţii, Valeriu Zgonea vrea să meargă pe varianta Tomac: „Mie mi se pare că în acest moment, AEP este incapabilă să facă un proiect de lege draft, pe scheletul PNL, pe scheletul domnului Tomac, şi tot trage de timp. Dar, dacă nu sunt în stare să facă, măcar să spună în faţa comisiei”.
Reamintim că în data de 9 decembrie 2014, la câteva zile de la alegerile câştigate cu ajutorul cozilor la vot de Klaus Iohannis, Camera Deputaţilor a respins proiectul iniţiat de Eugen Tomac privind introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora. Iniţiativa legislativă a fost respinsă cu 203 voturi contra, fiind înregistrate 84 de abţineri. Au fost doar 8 voturi pentru! Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat că proiectul lui Tomac este „neserios” pentru că nu precizează la ce fel de alegeri se aplică și nu asigură securitatea votului.
„În momentul în care îi oferim cetățeanului român șansa de a vota prin corespondență, să știe că votul său este securizat. Securitatea votului este obligatorie după 1989. Pentru acest moment este prioritar pentru alegerile parlamentare și alegerile locale (…) Proiectul nu este decât un joc de imagine și este neserios. Opinia lui Tomac încalcă tehnica legislativă, nu spune nici cine răspunde, nici la care alegeri se referă votul prin corespondență și nici la securitatea votului”, a afirmat atunci Zgonea.
Deputatul PMP Eugen Tomac a declarat atunci că respingerea de către deputați a dezbaterii propunerii legislative privind votul prin corespondență demonstrează că parlamentarii nu sunt pregătiți să răspundă ‘semnalului’ transmis de milioanele de români care locuiesc peste hotare și care au fost „umiliți” la ultimele alegeri prezidențiale.
Imediat după câştigarea alegerilor, Klaus Iohannis a declarat că trebuie modificată legea electorală. ”Trebuie urgent să înceapă discuţiile pe Codul electoral, există o comisie, trebuie să se reactiveze şi toate partidele trebuie să înceapă discuţiile pe Codul electoral care adună toată legislaţia în materie. Este nevoie de o îmbunătăţire netă şi clară în acest domeniu.”, a spus Iohannis.