Europa discută despre un nou mecanism de securitate care ar putea schimba modul în care statele UE reacționează la amenințări înainte ca acestea să ajungă la nivelul unui atac militar deschis. Propunerea vine în contextul înmulțirii atacurilor informatice, actelor de sabotaj și incursiunilor cu drone atribuite sau suspectate ca fiind legate de Rusia. Ideea este inspirată de Articolul 4 al NATO, dar nu ar trebui să creeze o structură paralelă cu Alianța. La Bruxelles, însă, discuțiile au arătat că statele membre nu sunt încă pe aceeași lungime de undă.
Von der Leyen vrea un „Articol 4” al Uniunii Europene
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea la jumătatea lunii septembrie, în discursul privind Starea Uniunii Europene. Ea a susținut că UE are nevoie de propriul mecanism pentru situațiile care se află sub pragul unei agresiuni armate, dar care reprezintă totuși o amenințare clară la adresa securității unui stat membru.
Propunerea poartă denumirea de „Protocol de securitate de urgență”. Dacă un stat membru ar activa mecanismul, celelalte state ar trebui să se reunească pentru a coordona un răspuns european, cu scopul de a descuraja o escaladare și de a limita efectele unei amenințări. Von der Leyen l-a descris drept echivalentul european al Articolului 4 al NATO.
Kaja Kallas: „Nu pot spune dacă există o majoritate”
Discuția a ajuns luni, 28 septembrie, pe masa miniștrilor europeni ai apărării și afacerilor externe reuniți la Bruxelles. După întâlnire, Kaja Kallas a spus că unele state membre s-au pronunțat în favoarea unui mecanism care să funcționeze înainte de activarea mecanismelor NATO sau ale UE pentru un atac armat. Altele au cerut însă mai întâi detalii despre modul concret în care ar urma să funcționeze.
„Mulți au spus că trebuie să știm mai întâi ce este prevăzut exact, pentru a putea evalua dacă îl susțin sau nu”, a explicat Kallas. Ea a precizat că mai multe state au insistat și asupra faptului că noul mecanism nu trebuie să creeze structuri paralele cu cele ale NATO.
Citiți și: Europa de Est se pregătește pentru ce este mai rău: mii de civili evacuați peste graniță în caz de atac
Kallas a mai spus că au existat și state membre care nu au intervenit în discuție. Din acest motiv, șefa diplomației UE a afirmat că nu poate spune în prezent dacă propunerea lui von der Leyen beneficiază de o majoritate.
„Astăzi a fost o discuție foarte inițială, ceea ce înseamnă că vom continua acest proces”, a spus Kallas. Potrivit acesteia, discuțiile vor continua la mai multe niveluri, inclusiv între ambasadorii statelor membre și în alte formate europene.
Ce înseamnă, de fapt, Articolul 4 al NATO
Articolul 4 al Tratatului NATO permite unui stat membru să solicite consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate. El nu reprezintă, prin el însuși, declanșarea apărării colective prevăzute la Articolul 5.
În cazul propunerii europene, obiectivul este tocmai acoperirea unei zone aflate sub pragul unui atac armat. Kallas a explicat că protocolul ar trebui să ofere statelor UE posibilitatea de a coordona instrumentele disponibile atunci când există o agresiune care nu este una militară în sens clasic.
Sabotajul și atacurile cibernetice, în centrul discuției
Un astfel de mecanism ar putea fi folosit în cazul unor amenințări hibride. În această categorie intră, de exemplu, acte de sabotaj, atacuri cibernetice, incendieri sau campanii de dezinformare care nu ating nivelul unui atac militar deschis, dar pot afecta securitatea unui stat.
Comisia Europeană a indicat în ultimele săptămâni că Europa se confruntă cu o intensificare a unor astfel de amenințări. În discursul său din 16 septembrie, von der Leyen a menționat atacuri cibernetice, sabotaje, incendieri și incursiuni cu drone și a cerut un mecanism european de reacție coordonată.
Polonia susține ideea unui mecanism european
Printre participanții care s-au pronunțat clar în favoarea mecanismului s-a aflat secretarul de stat polonez pentru apărare Paweł Zalewski. El a spus că, în opinia sa, ar fi util ca Uniunea Europeană să dispună de un asemenea instrument pentru situațiile în care este vorba despre atacuri hibride.
Zalewski a indicat și un avantaj pe care l-ar avea UE în comparație cu NATO: Uniunea dispune de instrumente economice și poate adopta sancțiuni. NATO are un rol militar și de securitate diferit și nu poate impune sancțiuni economice în același mod în care o poate face UE.
Germania este deschisă, dar cere clarificări
Poziția Germaniei este prezentată în sursa citată ca fiind deschisă propunerii, însă fără o evaluare finală. Secretarul de stat german pentru apărare Sebastian Hartmann nu a făcut declarații publice pe această temă.
Potrivit informațiilor provenite din rândul participanților la reuniune, Hartmann ar fi transmis în discuțiile interne că guvernul german este deschis inițiativei lui von der Leyen, dar consideră că înainte de o decizie finală trebuie clarificate numeroase aspecte. În același timp, Kallas a subliniat că viitorul mecanism ar urma să completeze instrumentele deja existente ale UE, inclusiv articolul 42 alineatul 7 din Tratatul Uniunii Europene.
Ce prevede deja tratatul UE în cazul unui atac armat
Articolul 42 alineatul 7 se referă la situația în care un stat membru este victima unei agresiuni armate. În acest caz, celelalte state membre au obligația de a-i acorda „toată asistența și sprijinul de care dispun”, potrivit formulării tratatului, relatează Die Zeit. Noul mecanism propus de von der Leyen ar interveni într-o etapă diferită: înainte ca situația să ajungă la nivelul unui atac armat.