OMS se pregătește pentru o nouă pandemie: Pandemiile pot apărea pe neașteptate – aceasta este lecția pe care lumea a învățat-o din perioada COVID-19. Deși se pare că ce a fost mai rău a trecut, pericolul nu a dispărut. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a realizat o simulare internațională a unei crize pandemice pentru a verifica modul în care comunitatea globală s-ar descurca cu o nouă amenințare.
OMS se pregătește pentru o nouă pandemie
Pandemia de coronavirus din 2020 a paralizat lumea și a lăsat în urmă efecte de durată. Comunitatea internațională a fost atunci surprinsă și nepregătită. Astăzi, OMS ia măsuri pentru a evita o situație similară în viitor. În acest scop, a fost organizată o simulare amplă de două zile, numită „Polaris”, care a avut ca scop testarea cooperării globale în cazul unei amenințări la adresa sănătății publice.
În exercițiu au participat peste 15 țări, numeroase agenții de sănătate și peste 350 de experți. Principalul obiectiv a fost îmbunătățirea capacităților de răspuns la pandemie și întărirea coordonării internaționale.
Citiți și ► Alertă sanitară: Virusul contagios se răspândește în supermarketurile germane
Virus din epoca glaciară
Scenariul presupunea apariția unui virus fictiv numit „mamutopox” (variola mamutului), care ar fi fost descoperit într-un mamut mort scos din permafrostul în topire. În simulare, virusul s-a răspândit rapid în întreaga lume. Țări precum Germania, Canada, Columbia, Costa Rica, Danemarca, Etiopia, Irak, Arabia Saudită, Mozambic, Nepal, Pakistan, Qatar, Somalia, Uganda și Ucraina au trebuit să facă față amenințării și să împiedice răspândirea acesteia. Un rol crucial l-au jucat schimbul de date și strategiile.
„GHEC”: Noua echipă de răspuns la criză
OMS a folosit, de asemenea, simularea pentru a testa noua echipă pentru urgențe sanitare – Corpul Global de Urgență pentru Sănătate (GHEC). Această echipă are ca scop sprijinirea țărilor în reacția rapidă și eficientă la situații de criză. În cadrul exercițiului, fiecare țară a primit doar o parte din informațiile despre virus, pentru a testa abilitatea de colaborare și schimb de date. De exemplu, una dintre țări a aflat că un om de știință infectat a fost izolat pe un vas de croazieră – o informație cheie pentru înțelegerea răspândirii virusului.
Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a subliniat importanța cooperării: „Nicio țară nu se poate descurca singură cu o nouă pandemie.” De asemenea, dr. Mike Ryan de la OMS a lăudat simularea: „Polaris a arătat ce este posibil atunci când țările acționează cu determinare și unitate, sprijinite de parteneri bine organizați.”
Citiți și ► Germania, în alertă maximă după blackout-ul masiv din Spania
Conform Merkur, exercițiile au evidențiat însă și dificultăți – unele țări au închis granițele, în timp ce altele au rămas deschise, ceea ce a îngreunat coordonarea acțiunilor. Cu toate acestea, participanții au reușit în final să controleze răspândirea virusului. Acest lucru a subliniat importanța încrederii și planificării minuțioase.
Virusurile „înghețate” sunt o amenințare reală?
Deși „mamutopox” a fost un virus fictiv, experții avertizează că amenințări similare pot fi cât se poate de reale. Permafrostul în topire poate elibera agenți patogeni vechi, care au fost înghețați timp de mii de ani și pot reprezenta o amenințare pentru oameni. OMS face apel la întărirea sistemului global de protecție a sănătății – doar cooperarea internațională poate proteja eficient lumea de astfel de amenințări.