Venit de bază necondiționat în Germania: Discuțiile aprinse despre ajutorul social din Germania au luat o nouă turnură, iar ideea unui venit de bază universal revine cu forță în dezbaterea publică. Într-un moment în care „Bürgergeld” (Venitul pentru cetățeni) este tot mai contestat și se vorbește chiar despre desființarea lui, mulți privesc spre o soluție radicală: 1.200 de euro lunar, oferiți fiecărui adult – fără condiții, fără birocrație, fără controale. Dar ce impact ar avea această schimbare asupra angajaților și societății în ansamblu?
De la ajutor social la venit garantat pentru toți
După introducerea Bürgergeld de către coaliția de guvernare, reacțiile nu au întârziat să apară. Pentru unii, această formă de sprijin financiar este esențială pentru supraviețuirea celor vulnerabili. Pentru alții, este considerată o invitație la leneveală pe banii contribuabililor. Politicieni din opoziție, precum liderul CDU Friedrich Merz, cer eliminarea completă a ajutorului actual și înlocuirea sa cu o „Nouă Asigurare de Bază”, mai strictă și mai condiționată.
În acest context tensionat, ideea venitului de bază universal revine pe agenda publică. Personalități influente, precum Sabine Werth – fondatoarea băncii alimentare Berliner Tafel – sau Christoph Werner, CEO-ul lanțului dm-drogerie markt, susțin că o astfel de măsură ar oferi mai multă libertate, stabilitate financiară și ar stimula implicarea socială.
Citiți și ► Regulă drastică pentru beneficiarii de ajutor social din Germania: nu au voie să dețină mașină
Cum ar schimba viața angajaților un venit de bază de 1.200 de euro?
Conceptul este simplu, dar radical: fiecare cetățean ar primi lunar, automat, o sumă fixă – fără a fi nevoie să dovedească nevoia sau să îndeplinească anumite criterii. Potrivit unui studiu al Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), valoarea optimă ar fi 1.200 de euro pentru adulți și 600 de euro pentru copii. În teorie, această sumă ar acoperi nevoile de bază și ar înlocui parțial sistemul de ajutoare sociale existente, conform Echo24.
Dar ce s-ar întâmpla cu locurile de muncă? Ar mai merge oamenii la serviciu dacă ar primi bani oricum? În urmă cu aproape patru ani, asociația „Mein Grundeinkommen” a lansat primul studiu privind efectele unui venit de bază necondiționat. Rezultatele sunt acum disponibile și arată, de exemplu, că plata ajutoarelor sociale nu duce la abandonarea locului de muncă. Mulți ar fi cheltuit banii pentru studii, vacanțe sau petrecerea timpului liber, ar fi donat mai mult și ar fi economisit.
Citiți și ► Disperare în industria germană: „Aprovizionarea s-ar putea prăbuși în câteva săptămâni”
Totuși, proiectul nu a scăpat de critici dure. Institutul pentru Economie Germană (IW) a catalogat studiul ca fiind irelevant din cauza dimensiunii reduse și a lipsei de diversitate în eșantion. De asemenea, criticii subliniază că nu s-a răspuns la întrebarea esențială: cum ar putea fi finanțat un astfel de sistem la nivel național, fără să pună presiune uriașă pe bugetul de stat sau pe contribuabili.
Viitorul muncii: între siguranță și responsabilitate
Susținătorii ideii argumentează că un venit de bază ar oferi demnitate și libertate de alegere, mai ales într-o eră în care automatizarea amenință milioane de locuri de muncă. Oamenii ar putea alege mai ușor să studieze, să înceapă o afacere sau să se dedice îngrijirii familiei fără teama pierderii mijloacelor de trai. În plus, reducerea birocrației din sistemele sociale actuale ar putea aduce economii considerabile.
Pe de altă parte, scepticii avertizează asupra posibilelor efecte negative: creșterea inflației, descurajarea muncii și, nu în ultimul rând, o polarizare și mai mare între cei care contribuie și cei care doar beneficiază. Până la o decizie clară, rămâne o întrebare esențială: suntem pregătiți pentru o societate în care venitul nu mai este legat de muncă?