Șeful Cancelariei federale a Germaniei, Thorsten Frei, consideră că vârsta de pensionare ar trebui adaptată în funcție de tipul locului de muncă și de numărul anilor de contribuție, subliniind că nu este realist ca toți angajații să lucreze aceeași perioadă de timp. Într-un interviu acordat la Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND), politicianul CDU a declarat că este necesară o individualizare clară a vârstei de pensionare, întrucât realitățile din piața muncii sunt foarte diferite.
„Trebuie, fără îndoială, să ajungem la o individualizare a vârstei de pensionare. Este, de fapt, un adevăr evident: nu toți pot munci la fel de mult”, a afirmat Frei. În opinia sa, sistemul actual tratează în mod egal situații profund inegale, ceea ce creează tensiuni sociale și dezechilibre financiare pe termen lung. De aceea, el pledează pentru o reformă care să țină cont de efortul depus de-a lungul vieții profesionale și de momentul intrării pe piața muncii.
Frei a explicat că natura profesiei joacă un rol decisiv în capacitatea unei persoane de a lucra până la o anumită vârstă. „Există activități în care oamenii ating mai devreme o limită fizică sau psihică, care face dificilă continuarea muncii. Alte activități – așa-numitele profesii bazate pe experiență – nu se încadrează, de regulă, în această categorie”, a precizat el.
Citiți și: Venitul minim de bază în Germania. Din 2026, pensionarii pot păstra mai mulți bani
Totodată, șeful Cancelariei a subliniat că trebuie să conteze și vârsta la care cineva a început să muncească, deoarece o persoană care a intrat devreme în câmpul muncii acumulează un efort și o uzură diferite față de cineva care a început mai târziu. Prin aceste declarații, Frei se aliniază ideilor economistului Jens Südekum, apropiat de SPD, care susține, la rândul său, o reformă a sistemului de pensii bazată pe echitate și sustenabilitate.
Presiunea asupra sistemului de pensii
Thorsten Frei a atras atenția că sistemul actual de pensii nu mai este sustenabil, comparând situația prezentă cu cea din deceniile trecute. „În anii 1960, oamenii primeau pensie aproximativ zece ani, iar circa șase angajați contribuiau pentru un pensionar”, a explicat ministrul Cancelariei. Astăzi, însă, pensionarii beneficiază în medie de cel puțin 20 de ani de pensie, în timp ce doar doi angajați susțin financiar un pensionar. Această schimbare demografică majoră pune o presiune enormă asupra finanțelor publice și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul statului social.
Potrivit lui Frei, statul trebuie să intervină urgent, altfel contribuțiile la asigurările sociale ar putea crește în următorii ani de la aproape 42% la peste 48%. „Cheltuielile sociale cresc mai rapid decât puterea economică. Această evoluție este contrară coeziunii sociale”, a avertizat el, făcând referire la activitatea Comisiei pentru pensii, care trebuie să prezinte până în vară propuneri privind viitorul sistemului de pensii.
Sistemul de sănătate, prea scump și ineficient
Anterior, Thorsten Frei pregătise deja opinia publică pentru reduceri de beneficii în sistemul de sănătate, argumentând că acesta trebuie să devină mai accesibil financiar, informează Die Welt. El a declarat că este „clar” că anumite servicii vor trebui eliminate pentru a menține sistemul funcțional. „Avem cel mai scump sistem de sănătate din lume, dar populația noastră nu este peste medie de sănătoasă”, a spus Frei, comparând situația cu cea din Franța, unde oamenii merg statistic mai rar la medic. „Din punct de vedere strict medical, acest lucru este greu de justificat”, a adăugat el.
În acest context, șeful Cancelariei a criticat faptul că, în Germania, pacienții decid adesea singuri la ce specialist să meargă. „Nu se poate ca fiecare să hotărască singur, într-o evaluare inevitabil mai degrabă de amator, la ce medic specialist să se adreseze”, a subliniat Frei. În opinia sa, un medic primar, de regulă medicul de familie, ar trebui să joace un rol central în orientarea pacienților, pentru a crește eficiența sistemului și a reduce costurile inutile.