Ideea unirii Republicii Moldova cu România revine în prim-plan, pe fondul tensiunilor tot mai mari din regiune. Războiul din Ucraina schimbă calculele de securitate în Europa de Est, iar la Chișinău, o posibilă reunificare este tot mai des luată în discuție. Presa germană se întreabă cum ar arăta Europa dacă două state ar decide să își unească din nou destinele pentru o mai bună poziție strategică. Este un subiect sensibil, cu rădăcini istorice adânci și implicații majore. Vă explicăm în continuare ce presupune.
O istorie comună întreruptă de pactul Molotov-Ribbentrop
Înainte ca Moldova să devină stat independent, a avut o istorie politică strânsă cu România. Fuziunea principatelor în 1859 și perioada României Mari între 1918 și 1940 stau mărturie a acestei legături. În această perioadă, Basarabia, partea de est a Moldovei, a fost integrată în Regatul României. Cu toate acestea, această unitate statală a fost spulberată în 1940 de Pactul de neagresiune germano-sovietic (Pactul Molotov-Ribbentrop), urmat de anexarea de către Uniunea Sovietică, care a format RSS Moldovenească, scrie preas germană.
Timp de aproape o jumătate de secol, Moscova a încercat să suprime identitatea românească a Moldovei. Introducerea alfabetului chirilic, închiderea granițelor de-a lungul râului Prut și deportarea intelectualilor vorbitori de limbă română în Siberia au făcut parte din acest efort. Simultan, populațiile ruse și ucrainene au fost strămutate cu forța pentru a modifica structura demografică a Moldovei. Această sovietizare forțată este descrisă de unii istorici drept „genocid cultural”.
Între Est și Vest
După prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, Republica Moldova și-a declarat independența. Totuși, noul stat a rămas prins între două direcții geopolitice. Pe de o parte, România – membră a Uniunii Europene din 2007 – reprezintă o perspectivă occidentală și un model de integrare. Pe de altă parte, Rusia își menține influența prin prezența militară din regiunea separatistă Transnistria, unde staționează aproximativ 1.500 de soldați ruși.
În ultimele săptămâni, tensiunile politice interne s-au accentuat. Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public, Rusia ar fi mobilizat 350 de milioane de euro pentru a influența alegerile parlamentare din 2025, sumă echivalentă cu aproximativ 2% din PIB-ul Moldovei. Aceste acuzații amplifică dezbaterea despre direcția strategică a țării.
Citiți și: Germania suspendă acordul Schengen. Măsuri de urgență la frontieră
Unirea cu România, opțiune tot mai discutată
Deși nu există un proiect oficial de reunificare, ideea capătă vizibilitate. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent, într-o vizită în Polonia, că ar vota pentru unirea cu România dacă ar avea loc un referendum. La București, premierul Ilie Bolojan a exprimat o poziție similară, semnalând deschidere față de această perspectivă.
În același timp, aderarea la Uniunea Europeană rămâne obiectivul principal declarat al autorităților de la Chișinău. Maia Sandu consideră că integrarea europeană oferă cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate pentru cetățenii moldoveni.
Opinia publică este împărțită
Sondajele arată că aproximativ o treime dintre moldoveni susțin unirea cu România, în timp ce majoritatea fie se opune, fie rămâne indecisă. În schimb, sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană este mai ridicat, ajungând la aproximativ 60%. În România, 56% dintre respondenți s-ar declara favorabili unei eventuale reunificări, conform Herrigel Rechtsanwälte.
Dezbaterea despre viitorul Republicii Moldova a atras atenția presei occidentale, însă nu există un calendar concret pentru niciuna dintre opțiuni. Sprijinul populației va fi decisiv în orice proces politic major, iar diferențele dintre generații sunt vizibile: tinerii tind să privească spre Uniunea Europeană, în timp ce o parte a populației mai în vârstă rămâne influențată de moștenirea sovietică și de mesajele venite dinspre Moscova.