Ungaria pregătește gări pentru trenuri militare, România construiește autostrăzi pentru tancuri – Europa îşi reface în grabă infrastructura de transport cu un ochi aţintit spre posibilele nevoi militare. Ungaria pregăteşte reconstrucţia completă a douăsprezece gări din Transdanubia, iar România construiește autostrăzile care să lege ţara de Ucraina şi Republica Moldova. Cele două proiecte, finanţate din fonduri europene, reflectă o schimbare profundă de priorităţi la nivelul întregului continent, unde mobilitatea militară rapidă a devenit o urgenţă strategică.
Douăsprezece gări ungare, reconstruite pentru trenuri militare
Autorităţile maghiare au lansat procedura de achiziţie publică pentru reproiectarea completă a douăsprezece staţii de cale ferată din vestul ţării, toate parte a Reţelei Transeuropene de Transport TEN-T. Scopul declarat al investiţiei este dublu: staţiile trebuie să continue să deservească traficul civil, dar să fie capabile, în acelaşi timp, să gestioneze şi nevoile de mobilitate militară. Printre staţiile vizate se numără Komárom, Hegyeshalom şi Murakeresztúr, noduri feroviare cu poziţionare strategică în vestul Ungariei.
Amploarea lucrărilor tehnice planificate este semnificativă. Proiectul prevede înlocuirea a 34 de macazuri de cale ferată, construcţia a aproximativ 9.000 de metri liniari de cale ferată nouă şi instalarea unei reţele de linii aeriene de 8.250 de metri. Un element esenţial pentru uzul militar este crearea a 15.000 de metri pătraţi de zonă de încărcare pavată, special dimensionată pentru vehicule grele, inclusiv tehnică militară. Finanţarea vine din fonduri ale Uniunii Europene, iar proiectarea include şi un studiu de impact asupra mediului.
Citiți și: Europa se pregătește să-și miște armatele spre est: 17,6 miliarde de euro pentru „mobilitate militară”
România, 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi spre Ucraina și Moldova
La graniţa de est a NATO, România beneficiază de 4,2 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE – Acţiunea pentru Securitatea Europei – pentru a finaliza două axe rutiere strategice. Este vorba despre autostrada A7, care urmează să lege Ploieştiul de Siret, la graniţa cu Ucraina, şi autostrada A8, care va conecta Târgu Mureş de Ungheni, la graniţa cu Republica Moldova, inclusiv prin construcţia unui pod peste Prut. Cele două coridoare sunt gândite să permită deplasarea rapidă a coloanelor militare spre est.
Contextul acestor investiţii nu poate fi separat de realitatea operaţională actuală a NATO. Mutarea rapidă a tehnicii militare în Europa se loveşte în prezent de obstacole serioase: proceduri administrative îndelungate pentru transportul materialelor de război peste graniţe, infrastructură inadecvată pentru vehicule blindate grele şi o capacitate insuficientă de transport feroviar specializat, inclusiv deficit de vagoane plate pentru tancuri şi blindate. Ambele proiecte – cel maghiar şi cel românesc – încearcă să răspundă tocmai acestor vulnerabilităţi.
Citiți și: Românii plecați în diaspora, obligați să se prezinte la centrele militare în caz de mobilizare
O rețea europeană de transport gândită și pentru război
Reţeaua TEN-T, proiectată iniţial exclusiv pentru nevoi comerciale şi de pasageri, este reconfigurată treptat pentru a răspunde şi cerinţelor militare ale alianţei. Standardele NATO impun ca podurile, tunelurile şi peroanele să suporte greutatea vehiculelor blindate, iar lungimea liniilor de garare să permită compunerea trenurilor militare lungi. Ungaria a înţeles acest mesaj şi a integrat explicit criteriile de mobilitate militară în caietul de sarcini al proiectului feroviar din Transdanubia.
Potrivit hvg.hu, care a accesat anunţul de achiziţii publice al Uniunii Europene, studiul de fezabilitate pentru staţia Veszprém a fost deja finalizat, proiectul aflându-se acolo într-un stadiu mai avansat faţă de celelalte locaţii. Pachetul de lucrări include şi proiectarea a patru treceri de drumuri şi coordonarea cu autorităţile şi companiile de utilităţi publice, ceea ce sugerează o intervenţie urbanistică de anvergură în jurul fiecărei staţii modernizate.
Flancul estic al NATO prinde contur în beton și șine de oțel
Cele două ţări vecine construiesc, fiecare în felul său, piesele unui puzzle logistic care să permită Europei să se apere mai eficient. Şinele de oţel maghiare şi benzile de asfalt româneşti converg spre acelaşi obiectiv strategic: reducerea timpului de reacţie în cazul unui scenariu de criză la frontiera estică a Uniunii Europene şi a NATO. Investiţiile nu sunt prezentate public ca proiecte militare, ci ca „modernizări” de infrastructură civilă – finanţate european şi justificate economic – dar dublul lor scop este asumat explicit în documentele tehnice.
Europa nu mai poate ignora că infrastructura de transport este, în acelaşi timp, infrastructură militară. De la gările din vestul Ungariei până la autostrada care va atinge malul Prutului, continentul investeşte masiv în capacitatea de a mişca rapid oameni, maşini şi echipamente acolo unde va fi nevoie. Întrebarea care pluteşte deasupra acestor şantiere nu este dacă această infrastructură va fi vreodată folosită în scop militar, ci dacă va fi gata la timp.