Un român din trei vrea să plece din Germania – Un studiu comandat de Natalie Pawlik, comisarul guvernului federal german pentru migrație și integrare, trage un semnal de alarmă care privește direct comunitatea românească: peste 35% dintre cetățenii UE stabiliți în Germania se gândesc să plece, iar 13% dintre aceștia au început deja pregătirile concrete de emigrare. Românii sunt cel mai numeros grup de cetățeni UE din Germania — peste 900.000 de persoane conform statisticilor oficiale, cu estimări reale care depășesc lejer acest număr — și se regăsesc în fruntea tuturor topurilor legate de migrația europeană spre Germania.
Un român din trei vrea să plece din Germania
Acum, același studiu care le confirmă prezența masivă arată că mulți dintre ei nu mai vor să rămână. Motivele nu sunt surprinzătoare pentru cine trăiește realitatea de zi cu zi: costurile ridicate ale locuințelor sunt invocate de 42% dintre respondenți, costul vieții în general de 36%, iar aproape 39% spun că pur și simplu nu se simt bine în Germania. Discriminarea este menționată de aproape 15% dintre respondenți — dar în rândul celor din sudul Europei, procentul sare la 28%. Studiul arată că o parte semnificativă dintre migranții europeni pleacă în primii patru ani de la sosire, ceea ce sugerează că Germania nu reușește să îi convingă să rămână tocmai în perioada critică de integrare.
„Nu ne putem permite să pierdem o treime dintre cetățenii UE din cauza condițiilor proaste”, a declarat Pawlik, recunoscând deschis că țara se află în fața unei probleme pe care nu și-o poate permite să o ignore. Cifrele vin pe fondul unui trend deja confirmat de Destatis, oficiul federal de statistică: în 2024, pentru prima dată în ultimii cinci ani, mai mulți români au părăsit Germania decât au sosit — un deficit net de 3.446 de persoane, după ani în care soldul migratoriu românesc creștea anual cu zeci de mii.
Citiți și: Schimbare majoră în Germania: pentru prima dată în 15 ani pleacă mai mulți cetățeni UE decât sosesc
Ce spune Germania că vrea să facă
Pawlik a prezentat studiul și a venit cu un set de cerințe clare: acces mai bun la cursuri de limbă, protecție reală împotriva exploatării la locul de muncă și toleranță zero față de discriminare. A mai adăugat că există un deficit serios în recunoașterea calificărilor obținute în alte țări — o problemă pe care românii o cunosc bine, de la medici care ajung să lucreze ca asistenți până la ingineri care reiau de la zero proceduri de echivalare ce durează ani.
Piața muncii din Germania are nevoie acută de forță de muncă — Institutul Economic German estimează că doar în cele zece sectoare cu cele mai grave lipsuri, peste 260.000 de posturi nu au putut fi ocupate cu personal suficient de calificat, dintre care 46.000 numai în sistemul de sănătate. Paradoxul este evident: Germania are nevoie de oameni, oamenii vin, și totuși o treime dintre ei ajung să caute o cale de ieșire. Condițiile inflexibile de muncă, birocrația sufocantă, barierele lingvistice și sentimentul de a fi tolerat mai degrabă decât acceptat sunt, potrivit studiului, factorii care erodează în timp dorința de a rămâne.
Că acest studiu a fost comandat chiar de guvernul german și prezentat public de un oficial de rang înalt spune ceva despre gravitatea cu care Berlinul privește acum problema — dar între recunoașterea problemei și rezolvarea ei stă, de obicei, o distanță pe care statisticile viitoare o vor măsura.
Pentru detalii privind studiul: integrationsbeauftragte.de