Un inginer de origine română, Mihai Horodniceanu, supervizează cel mai mare proiect de infrastructură pentru transport în comun care se realizează la New York, East Side Access, transmite Mediafax. Are 71 de ani, este stabilit de mulţi ani în SUA şi este unul dintre cei mai apreciați specialiști în domeniu.
Şef al diviziei de Construcţii al MTA (Regia de Transport a oraşului New York), “Dr. Horodniceanu”, aşa cum este numit oficial ca o prescurtare a titlului de doctor-inginer, sau “Michael” pentru colegii de birou, a prezentat recent presei americane acest proiect.
“Realizăm conexiunea magistralei Long Island cu Estul Manhattanului. Este în prezent cel mai mare proiect de tranzit aflat in desfăşurare în Statele Unite!,” a explicat Horodniceanu.
Proiectul a început încă din 2007, iar în prezent, stadiul de realizare al proiectului este în jur de 60% şi se preconizează că va va fi terminat în anul 2022. Fondurile alocate până în prezent depăşesc 10,2 miliarde de dolari. Suprafaţa subterană totala a proiectului va fi de aproximativ 32.000 de metri pătraţi, incluzând şi spatii comerciale, când va fi gata.
Născut în anul 1944 la Bucureşti, Mihai Horodniceanu a emigrat cu familia în Israel în 1961, unde a absovit facultatea de Inginerie la Universitatea „Technion” din Haifa, în 1970. În anii ‘70 a emigrat în Statele Unite, unde şi-a continuat studiile la Columbia University şi a obţinut un Master degree în Management iar ulterior un doctorat în Ingineria şi Planificarea Transporturilor la NYU Polytechnic, în 1977.
În 1986 a fost numit Director al Departamentului Trafic din cadrul Primăriei New Yorkului, poziţie pe care a deţinut-o până în anul 1990 iar din 2008, în funcţia de preşedinte al MTA Capital, divizia de Construcţii de Infrastructura a Metropolitan Transportation Authority (MTA).
Are peste o mie de angajaţi în divizia pe care o conduce, şi cu toate astea Horodniceanu coboară personal în adâncuri ca să verifice lucrările la metrou. Vorbeşte fluent mai multe limbi străine inclusiv româna şi nu se fereşte de presă, comunicând direct şi frecvent cu reprezentantii media, fiind una din personalităţile publice cele mai abordate şi cunoscute publicului newyorkez.
În România a fost in vizită ultima dată în luna martie. “Am fost invitat la o conferinţă. Am vizitat şi metroul din Bucureşti şi pot să spun că şi proiectele lor sunt la acelaşi nivel ca al nostru. Cu ocazia asta am întâlnit foşti colegi de liceu, pe care nu i-am mai văzut de peste 50 de ani .”
Mihai Horodniceanu nu a uitat româneşte, deşi e plecat din ţară de mai bine de 50 de ani. Gândeşte în engleză, dar calculează în română, chiar dacă, spune el, nu are o explicaţie pentru asta. Îi e dragă limba şi vrea să o păstreze, aşa că o vorbeşte ori de câte ori are prilejul. „Cât timp părinţii mei au fost în viaţă limba noastră de comunicare a fost română. Se creează o anumită afinitate atunci când eşti copil. Până în ziua de astăzi, cu toţi verii mei care locuiesc în tot felul de ţări, Franţa, Olanda, Spania, sau în Caraibe, precum şi cu prieteni din copilărie, continui să vorbesc româneşte”, a declarat el pentru „Gândul”.
Are un regret însă: că fiii săi nu-i vorbesc limba, dar şi o speranţă – că nepoata lui, acum de 6 ani, ştie câteva vorbe. “Băiatul meu ştie româneşte aşa, pe ici pe colo, câte un cuvânt – două. Interesant e că a învăţat-o pe cea mică, care are 6 ani , să cânte „Mulţi ani trăiască! A fost foarte amuzant să o auzim cântând asta”, îşi aminteşte Horodniceanu.
