UE va renunța la interzicerea motoarelor cu ardere internă – Uniunea Europeană se află în fața uneia dintre cele mai sensibile decizii din ultimii ani în materie de politică industrială și climatică, după ce Comisia Europeană analizează posibilitatea de renunța la interdicția privind vânzarea de autoturisme noi cu motoare cu ardere internă din 2035. Decizia vine pe fondul presiunilor tot mai mari din partea industriei auto europene și a unor state membre cheie, într-un moment în care tranziția către electromobilitate încetinește vizibil.
UE va renunța la interzicerea motoarelor cu ardere internă
Reunită la Bruxelles, Comisia Europeană pregătește propuneri care ar putea schimba substanțial cadrul stabilit în 2022, când UE a decis eliminarea completă a autoturismelor cu emisii de CO2 după 2035. Oficialii europeni discută scenarii ce includ amânarea termenului sau permiterea unui procent limitat de vehicule non-electrice, într-un context economic marcat de dificultăți pentru marii producători auto tradiționali.
Germania, Italia și alte state cu industrii auto puternice au făcut lobby intens pentru mai multă flexibilitate, invocând scăderea cererii de vehicule electrice și presiunea tot mai mare din partea producătorilor chinezi și a Tesla. Directorul general al Ford, Jim Farley, a sintetizat poziția industriei afirmând că actualul calendar nu reprezintă „o realitate sustenabilă astăzi în Europa”.
Citiți șși. Europa va interzice cu orice preț motorina, benzina și motoarele hibride, dar există deja 6 țări care nu sunt de acord
Ce modificări sunt analizate pentru regulile din 2030 și 2035
UE va renunța la interzicerea motoarelor cu ardere internă – Printre opțiunile aflate pe masa decidenților se numără înlocuirea obiectivului de reducere a emisiilor de 100% pentru flotele auto în 2035 cu un prag de 90%, ceea ce ar permite vânzarea unui număr limitat de vehicule cu motoare clasice sau hibride. De asemenea, este analizată relaxarea țintei intermediare de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, considerată de industrie prea ambițioasă.
O altă direcție vizează creșterea ponderii vehiculelor electrice în flotele corporative, care reprezintă aproximativ 60% din vânzările de mașini noi din Europa. Comisia ia în calcul măsuri dedicate mașinilor de firmă, precum stimulente fiscale sau cerințe legate de conținutul local, în timp ce industria solicită în principal stimulente, nu obligații stricte.
Diviziuni politice și reacții dure din partea mediului de afaceri și ONG-urilor
Propunerile au scos rapid la iveală diviziuni politice majore la nivel european. Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a cerut Comisiei să rămână fermă pe traiectoria stabilită, în timp ce așa-numitele „grupuri de mediu” au avertizat că orice pas înapoi ar „submina credibilitatea politicilor climatice” ale UE și ar încetini investițiile în „tehnologii curate”.
De cealaltă parte, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a calificat momentul drept unul decisiv pentru viitorul sectorului, solicitând reducerea țintelor și a amenzilor pentru nerespectarea acestora. Producători precum Volkswagen și Stellantis susțin că actualele reguli pun în pericol competitivitatea industriei europene.
Electrificarea avansează, dar nu suficient pentru industrie
În pofida dificultăților invocate, datele din industrie arată o creștere spectaculoasă a vânzărilor de vehicule electrice cu baterii, de aproximativ 600% în ultimii ani, iar cota de piață a vehiculelor plug-in se apropie de 30%. Cu toate acestea, ritmul recent de creștere s-a temperat, iar costurile ridicate și infrastructura insuficientă rămân obstacole majore pentru consumatori.
Reprezentanții industriei vehiculelor electrice avertizează că o relaxare a obiectivelor ar descuraja investițiile și ar lăsa Europa și mai expusă concurenței din China. Directorul general al Polestar, Michael Lohscheller, a subliniat că trecerea de la un obiectiv de zero emisii la unul de 90% poate părea minoră, dar are efecte structurale asupra competitivității pe termen lung.
Modificările propuse de Comisia Europeană vor trebui să parcurgă întregul proces legislativ, necesitând aprobarea guvernelor statelor membre și a Parlamentului European. Surse de la Bruxelles indică faptul că negocierile ar putea dura luni sau chiar până la sfârșitul anului viitor, într-un climat politic tot mai fragmentat.