Uniunea Europeană anunță o nouă ofensivă pentru reformarea sistemului de vize și înăsprirea politicii de expulzare a migranților, ca parte a unei strategii de migrație pe cinci ani care marchează o linie tot mai dură pe unul dintre cele mai sensibile subiecte politice din blocul comunitar. Planurile au fost prezentate joi, la Bruxelles, și includ o strategie complet nouă privind vizele, prin care accesul pe teritoriul UE ar urma să fie folosit ca instrument diplomatic pentru atingerea obiectivelor politice ale Uniunii.
Potrivit Comisiei Europene, acordarea sau restricționarea vizelor ar deveni un mijloc de presiune asupra statelor terțe. „Este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le avem la dispoziție”, a declarat o sursă din cadrul Comisiei Europene.
În mod concret, UE intenționează să sancționeze țările care refuză să își reprimească propriii cetățeni prin limitarea eliberării vizelor, în timp ce va simplifica procedurile pentru a atrage anumiți lucrători calificați, considerați esențiali pentru piața muncii europene.
Citiți și ► Și străinii sunt de acord: Dacă vii în Germania trebuie să înveți limba și să te integrezi
Accent pe combaterea migrației ilegale și creșterea expulzărilor
Potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră, numărul sosirilor ilegale în cele 27 de state membre a scăzut cu peste un sfert în 2025, însă presiunea politică pentru măsuri mai ferme rămâne ridicată. „Prioritatea este clară: reducerea numărului de intrări ilegale și menținerea acestuia la un nivel scăzut”, a declarat Magnus Brunner, comisarul european pentru migrație.
Strategia prezentată subliniază necesitatea intensificării expulzărilor solicitanților de azil respinși, considerată una dintre prioritățile-cheie ale Uniunii Europene. „Abuzurile dau migrației o imagine negativă, subminează încrederea publică și, în cele din urmă, ne limitează capacitatea de a oferi protecție și ne afectează eforturile de a atrage talente”, a afirmat Brunner.
În prezent, Parlamentul European analizează un proiect legislativ propus de Comisia Europeană care ar permite înființarea unor așa-numite „centre de returnare” în afara granițelor Uniunii Europene. Propunerea, criticată de organizațiile pentru drepturile omului, prevede și sancțiuni mai dure pentru migranții care refuză să părăsească teritoriul UE, inclusiv perioade mai lungi de detenție.
Guvernele europene se confruntă cu o presiune tot mai mare de a adopta o poziție mai fermă, pe fondul schimbării opiniei publice față de migrație, care a alimentat o deplasare politică spre dreapta în numeroase state membre.
Diplomație dură și critici din partea ONG-urilor
Strategia mai prevede consolidarea unei „diplomații migratorii asertive”, menită să convingă statele terțe să împiedice migranții să ajungă în Europa și să accepte expulzarea propriilor cetățeni care nu au drept de ședere. În acest context, Bruxelles-ul a încheiat recent sau negociază acorduri cu mai multe țări din Africa de Nord, printre care Tunisia, Mauritania, Egipt și Maroc, oferind ajutor financiar și investiții în schimbul cooperării în controlul fluxurilor migratorii.
Organizațiile pentru drepturile omului critică însă direcția aleasă de Uniune. Amnesty International a calificat abordarea drept „defectuoasă”. „Aceasta nu face decât să sporească dependența Uniunii de state terțe pentru gestionarea migrației și o face complice la eventualele încălcări ale drepturilor omului care pot rezulta”, a declarat Olivia Sundberg Diez, analist de politici în cadrul organizației.
Comisia Europeană urmează să prezinte un plan detaliat de reformă până la sfârșitul acestui an, care ar putea redefini pe termen lung modul în care Uniunea gestionează migrația, vizele și politicile de expulzare.