Liderii UDMR au criticat legea votului prin corespondenţă adoptată luni de Senat şi au susţinut că forma aprobată este o greşeală uriaşă, iar, în cazul în care legea nu va fi modificată în Camera Deputaţilor, for decizional, intenţionează să o conteste la Curtea Constituţională.
„Varianta adoptată de Senat la legea votului prin corespondenţă este o greşeală mare, uriaşă. (…) Din păcate, amendamentele noastre nu au fost luate în serios. Mai este timp la Camera Deputaţilor să reparăm această greşeală, vom depune amendamente şi spunem că la alegerile parlamentare dreptul cetăţenilor români din străinătate de a vota este asigurat şi pentru alegerile prezidenţiale se poate găsi o formulă mai bună”, a precizat Kelemen Hunor, într-o conferinţă de presă.
Kelemen Hunor a precizat că UDMR nu doreşte introducerea votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, ci doar pentru alegerile prezidenţiale.
„Votul prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale şi să rămână aşa cum este la alegerile parlamentare este corect şi atunci nici contestaţia nu are argument”, a mai spus Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor ameninţă
El a arătat că, în cazul în care amendamentele UDMR nu vor fi acceptate nici în dezbaterea Camerei, Uniunea va strânge semnături pentru atacarea legii la Curtea Constituţională.
„Este nevoie de 50 se semnături la Camera Deputaţilor şi 25 la Senat. UDMR nu are aceste semnături. În momentul în care vom lua în considerare acest demers, luăm în calcul şi varianta atacării la Curtea Constituţională de către preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor”, a mai spus liderul UDMR.
Întrebat dacă va discuta cu copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, care spunea că sunt motive de constestare la CC , Kelemen Hunor a spus că va avea discuţii cu toţi colegii care consideră că legea nu este corectă.
UDMR nu are numărul necesar de parlamentari pentru a sesiza Curtea Constituţională astfel încât va fi nevoie de sprijinul altor partide. Pentru atacarea legii este nevoie de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori, iar UDMR are 17 deputaţi şi 8 senatori.
După aproape un an de scandal, votul prin corespondenţă a făcut primul pas înainte
La votarea legii în Senat, liderul grupului UDMR, Tanczos Barna a declarat că „legea ridică foarte multe semne de întrebare”: „Au dreptate cei care spun că dreptul la vot trebuie asigurat și că noi, Parlamentul, suntem obligați să creăm un sistem de vot care să le permită celor care au plecat din țară să voteze. În același timp, trebuie să avem în vedere și prevederile constituționale. Votul trebuie să fie secret. Asigură acest sistem un vot secret pentru cetățeni? Asigură un tratament egal pentru cei din țară și pentru cei care votează din străinătate? Nu cred”, a spus senatorul UDMR, în timpul dezbaterilor din plenul Senatului.
El a adăugat că, în opinia sa, sistemul de vot propus prin inițiativa legislativă nu este unul „echidistant, corect, egal” pentru toți românii.
„Cineva care este imobilizat la pat în România se roagă de președintele unei secții să trimită urna mobilă, iar afară simplu, printr-o imprimantă și un plic, se rezolvă această problemă fără să verifice cineva dacă adresa, prin acea solicitare electronică trimisă în țară, este sau nu o adresă corectă„, a subliniat Tanczos Barna.
Şi la momentul dezbaterilor din comisie, UDMR s-a opus. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus că proiectul a fost elaborat de AEP în grabă, afirmând că să votezi ceva „trimis de cineva” este caracteristic Marii Adunări Naţionale.
„Pentru mine cel puţin este revoltător să votezi pe nepusă masă o lege aşa cum a fost trimisă de cineva. (…) Acum o săptămână, era vorba, AEP va primi un termen de o săptămână, două ca să facă legea şi ne-am trezit că primeşte un termen de 24 de ore sau 48 de ore ca să apară în 12 ore convocarea acestei şedinţe şi tot aunci era vorba că noi vom dezbate şi într-o săpămână terminam. Şi aflăm că astăzi când am primit în mână trebuie să semnăm ceva ce nu ştim ce conţine. Eu la aşa ceva nu particip, stimaţi colegi. Eu unul nu pot participa, pentru că este moartea parlamentarismului şi nu suntem de acord cu proiectul. (…) Ca Mare Adunare Naţională nu putem să intrăm într-o altă eră”, a subliniat Marton Arpad.
Niciun lider UDMR nu a recunoscut care este, de fapt, motivul real al refuzului: Dacă românii din diaspora ar vota într-un număr mai mare, ar ridica mult prezenţa la vot şi ar dilua procentele UDMR din ţară.