Războiul din Iran a intrat în săptămâna a treia, iar ceea ce părea de neconceput acum câteva zile devine realitate militară: Trump a ordonat trimiterea de forțe de uscat în zona de conflict, secretarul Apărării Pete Hegseth aprobând cererea Comandamentului Central al SUA pentru desfășurarea unei întregi unități de Infanterie Marină. Nava de asalt amfibie USS Tripoli, cu 5.000 de soldați la bord, a părăsit Japonia și se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, unde se va alătura altor unități deja trimise din Pacific și din California.
Alte trei nave de război cu aproximativ 2.200 de Pușcași Marini au plecat de pe coasta de vest a Statelor Unite la începutul acestei săptămâni — a doua tranșă de trupe expediată de la declanșarea ostilităților. Divizia 82 Aeropurtată, forța de reacție rapidă supranumită „911″ a armatei americane, și-a anulat brusc toate exercițiile programate. Peste 50.000 de soldați americani se află acum în regiune. Trump a spus public că „nu trimite trupe nicăieri”, adăugând imediat: „Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune.” El e comandantul suprem. Trupele sunt pe mare.
Kharg și uraniul — cele două ținte de pe masă
Scenariile de intervenție terestră vizează două obiective concrete. Primul este insula Kharg, nodul prin care trece 90% din exporturile de petrol iraniene, blocate acum din cauza închiderii Strâmtorii Hormuz — un șoc pe care planificatorii americani nu îl anticipaseră. Controlul insulei ar redeschide fluxul energetic global, iar Casa Albă a declarat că poate „elimina” Kharg „oricând dorește”.
Al doilea obiectiv, mai delicat, implică Forțe Speciale trimise să localizeze și să securizeze stocurile de uraniu îmbogățit rămase sub ruinele instalațiilor nucleare iraniene distruse. O astfel de misiune, recunosc experții militari, ar fi extrem de riscantă — Iranul poate lovi orice punct de debarcare cu rachete și drone în câteva minute.
Citește și: A început atacul: SUA intervin acum cu toată forța
Cei din NATO sunt „lași”, spune Trump. Rachetele iraniene ajung până în Europa
Ceea ce îngrijorează tot mai mult cancelariile europene nu e doar invazia iminentă, ci tăcerea NATO. Alianța nu a adoptat nicio poziție colectivă față de un război condus de cel mai puternic stat membru al său. Trump nu a uitat să sublinieze asta: a atacat NATO numindu-i pe aliați „niște lași” și avertizând că alianța ar fi „un tigru de hârtie” fără America. Între timp, Iranul a demonstrat că rachetele sale balistice au o rază de acțiune de peste 4.000 de kilometri — distanța exactă până la baza militară americano-britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, lovită sâmbătă.
Același tip de rachete poate atinge, fără niciun efort tehnic suplimentar, capitalele Europei de Sud și de Est. Iranienii au atacat deja baze americane din Golf, au lovit rafinării din Kuwait, au tras salve de rachete spre Ierusalim și au blocat Ormuz. Aproape două treimi dintre americani cred că Trump va ordona o invazie terestră de amploare — doar 7% o susțin. Soldații sunt deja pe drum, indiferent ce spun sondajele.