Într-o mișcare care a șocat capitalele europene și a adâncit prăpastia dintre Washington și aliații săi tradiționali, administrația Trump a anunțat joi ridicarea temporară a sancțiunilor pe petrolul rusesc aflat pe tancuri în larg — o licență valabilă treizeci de zile, justificată oficial prin criza energetică provocată de blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Decizia vine la nici două săptămâni de la declanșarea războiului american împotriva Iranului, un conflict care a transformat una dintre cele mai strategice artere energetice ale lumii într-o zonă de război activ.
Prin Strâmtoarea Ormuz trece în mod normal aproximativ un sfert din petrolul mondial — vreo douăzeci de milioane de barili pe zi, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie —, iar acum prețul barilului a depășit pragul de o sută de dolari, după ce anterior atinsese vârfuri de 120 de dolari. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a încercat să tempereze reacțiile, scriind pe X că măsura este „strict delimitată și pe termen scurt”, aplicabilă doar petrolului deja în tranzit, și că nu va aduce „beneficii financiare semnificative guvernului rus”. Mesajul a convins puțini dintre aliații europeni ai Statelor Unite, care văd în această decizie o cedare strategică față de Moscova în plin război al Kievului.
Merz spune că decizia americană este greșită
Friedrich Merz, cancelarul german în vârstă de 70 de ani, nu a ales cuvintele cu grijă. Vineri, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de omologul său norvegian la Andenes, Merz a spus răspicat că șase membri ai G7 au transmis un mesaj clar că „acesta nu este semnalul potrivit de trimis„. Și a adăugat: „Am aflat în această dimineață că guvernul american a decis altfel. Considerăm că aceasta este din nou o decizie greșită.”
Citiți și: Un ministru european îi roagă pe cetățeni să nu mai conducă mașina: criza petrolului lovește Europa
Cancelarul german a insistat că problema actuală este una de prețuri, nu de aprovizionare — o distincție esențială, pentru că ridică semne de întrebare cu privire la motivele reale ale Washingtonului. „Aș vrea să știu ce alți factori au condus Statele Unite la această decizie”, a declarat Merz. „Prin urmare, vom continua și trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Moscovei”, a declarat cancelarul. Poziția sa reflectă o fracturare tot mai vizibilă în interiorul Occidentului, unde Europa încearcă să mențină presiunea sancțiunilor pe Rusia tocmai în momentul în care Washingtonul le dezactivează una câte una.
Citiți și: Zece țări au suspendat Acordul Schengen. Măsuri de urgență la frontiere
Contextul imediat al deciziei americane include și o autorizație anterioară acordată Indiei de a cumpăra petrol rusesc, dar și semnalele clare ale lui Trump că este dispus să meargă mai departe. „Am impus sancțiuni unor țări”, a spus președintele american la începutul acestei săptămâni. „Le vom ridica până când strâmtoarea va fi din nou deschisă.” Un negociator-șef al lui Vladimir Putin a reacționat pe Telegram, anunțând că o nouă relaxare a restricțiilor pare „inevitabilă”, în ciuda rezistenței „birocrațiilor de la Bruxelles” — un limbaj care spune mult despre modul în care Kremlinul citește situația actuală. Potrivit Moscovei, licența americană vizează circa o sută de milioane de barili de petrol rusesc.
Goldman Sachs a revizuit deja în creștere cu 20% prognoza pentru prețul barilului de Brent pe acest an, estimând că o blocare prelungită a Ormuzului pe două luni ar putea împinge prețul la 93 de dolari la finalul anului — față de 71 cât se anticipase anterior. Între timp, Regatul Unit a acuzat public Rusia și Iranul că încearcă să „răpească economia globală”, iar tensiunile din cadrul NATO au escaladat după ce o rachetă balistică iraniană a fost interceptată în spațiul aerian turcesc. Cine câștigă cu adevărat din această criză rămâne, deocamdată, o întrebare la care nicio capitală occidentală nu pare dispusă să răspundă cu voce tare.