Luni seară, Donald Trump a ridicat telefonul și l-a sunat pe Vladimir Putin pentru prima oară de la declanșarea operațiunii militare americano-israeliene împotriva Iranului — un apel care a durat aproape o oră. Kremlinul a descris discuția drept constructivă și sinceră, iar consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a fost cel care a prezentat public conținutul convorbirii, precizând că discuția a fost inițiată de partea americană și că accentul a căzut pe situația din Iran și pe negocierile privind Ucraina.
Contextul nu putea fi mai tensionat: prețul petrolului a explodat pe piețele internaționale, Strâmtoarea Ormuz e blocată de efectele conflictului, iar lumea urmărește, cu răsuflarea tăiată, dacă cei doi lideri ai marilor puteri nucleare vor reuși să traseze o cale de ieșire dintr-un război care amenință să destabilizeze întreaga ordine energetică și militară a regiunii.
Putin i-a prezentat lui Trump mai multe propuneri pentru o soluționare politică și diplomatică rapidă, inclusiv pe baza contactelor avute cu liderii statelor din Golf și cu președintele Iranului. Discuția a atins și dosarul ucrainean: Ușakov a transmis că trupele ruse „avansează cu destul succes” pe linia frontului și că acest lucru ar trebui să determine Kievul să meargă pe calea negocierilor — o afirmație contestată imediat de surse militare ucrainene. Cei doi lideri au discutat și despre Venezuela, în contextul creșterii prețurilor la petrol, iar Trump a subliniat că dorește o încetare rapidă a focului și o soluționare pe termen lung în Ucraina.
Trump anunță victoria în Iran
Imediat după convorbire, Donald Trump a oferit o declarație care a electrizat presa internațională. Într-un interviu acordat CBS News, președintele american a afirmat că „războiul cu Iranul este aproape terminat”, descriind în termeni devastatori starea actuală a capacităților militare iraniene: „Nu au marină, nu au comunicații, nu au Forțe Aeriene. Rachetele lor s-au redus la câteva rătăcite. Dronele le sunt distruse peste tot, inclusiv fabricile.”
Trump a adăugat că operațiunea se află „foarte departe” față de calendarul inițial de patru-cinci săptămâni prevăzut de administrația americană — un semnal că ritmul loviturilor a depășit așteptările propriilor strategi militari. A avertizat totodată Teheranul în termeni categorici: „Au tras în vânt cu tot ce aveau și mai bine nu încearcă nimic drăguț, altfel va fi sfârșitul acelei țări.” În ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz, Trump a declarat că navele „trec acum prin ea” și că se gândește „să o preia” — o afirmație cu implicații geopolitice enorme, care a rămas deocamdată fără nicio explicație oficială. Pe fondul acestor declarații, prețul barilului de Brent a scăzut imediat, semn că piețele au interpretat cuvintele lui Trump ca pe un semnal real al apropierii unui armistițiu.
Citiți și: „Va cădea și ea”: Trump a pus deja ochii pe următoarea țară
Moscova joacă pe două fronturi
Ceea ce face această convorbire cu adevărat complicată este poziția Rusiei — aliatul strategic al Iranului, țară care, potrivit unor oficiali americani, ar fi furnizat informații și tehnologie militară Teheranului în plină confruntare cu SUA și Israel. Trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, le-a transmis deja rușilor că nu ar trebui să partajeze informații de intelligence cu Iranul. Trump a minimalizat acest scenariu, dar tensiunea subiacentă rămâne: Moscova vrea să apară ca mediator credibil, în timp ce menține legături profunde cu un regim pe care Washington-ul încearcă să-l zdrobească militar.
Putin l-a felicitat deja pe noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, și și-a reafirmat sprijinul față de Teheran — un mesaj trimis simultan cu propunerile de pace prezentate lui Trump. Iar Trump, întrebat dacă are vreun mesaj pentru noul lider suprem iranian, a răspuns sec: „Nu am niciun mesaj pentru el. Niciunul, absolut niciunul.” Între timp, Garda Revoluționară Iraniană a respins afirmațiile americane și a declarat că ea va decide sfârșitul războiului. Lumea se uită la un război care, după Trump, e aproape terminat — și la un Iran care refuză să accepte că a pierdut.