A început procesul în care Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cere stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu. Conform dosarului depus la Curtea de Apel București, fostul preşedinte, alias informatorul Petrov, şi-a turnat colegii şi a menţinut legătura cu Securitatea ca persoană de sprijin, până aproape de căderea regimului.
Cu dezinvoltură, Traian Băsescu recunoaște că a turnat, dar că nu știa faptul că Securitatea și contrainformațiile erau același lucru.
În fața instanței de la Curtea de Apel București, Băsescu a spus că nu a știut niciodată că i s-ar fi alocat un nume conspirativ și a subliniat că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformaților militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Traian Băsescu în fața instanței.
Băsescu a spus că numele Petrov este doar pe acele două note. Totodată, fostul președinte a mai subliniat că se întâlnea și cu tinerii străini în timpul studenției. Potrivit acestuia, nu a dat note cât era în anul I, când institutul avea natura unei instituții civile.
„Vara, ne întâlneam cu studente din tabăra Nord, unde veneau și studente din Cehoslovachia. (…) Un lucru vreau să fie foarte clar – noi eram pregătiți în institut pentru a lucra cu străinii. Secția comercială a Institutului de Marină era o secție în care studenții erau familiarizați și pregătii pentru contacte cu străinii din punct de vedere comercial. (…) În al doilea rând, datorită acestei atmosfere legate de studenți, noi ne întâlneam cu studenții cehi fără să ne ascundem.”.
Fostul șef al statului a mai spus că era obligat să răspundă la intrebarile pe care i le adresa ofițerul. Băsescu a mai explicat că nu putea să mintă atunci când era întrebat de diferite incidente petrecute cu colegii.
Reamintim că Băsescu, în prezent europarlamentar, a fost verificat din oficiu de CNSAS, fiind candidat din partea PMP, formaţiunea a cărei preşedinte de onoare este, la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019. Deși CNSAS l-a mai verificat pe Băsescu în 2002, 2004, 2006, 2009 şi 2013, concluziile fiind acelea că lui nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securităţii, de data aceasta CNSAS s-a răzgândit și a spus că există suspiciuni și documente, deschizând acest proces. La dosarul transmis de CNSAS instanței se regăsesc mai multe documente ale SRI și Ministerului Apărării Naționale care fac referire la această relație a lui Băsescu cu fosta Securitate.
Traian Băsescu a declarat în repetate rânduri că nu a fost ofițer de Securitate și nu are niciun angajament. El riscă, în situația în care va fi declarat, de către instanță, drept colaborator al Securității, să fie cercetat penal pentru fals în declarații, având în vedere că, de-a lungul ultimilor ani, a depus declarații pe propria răspundere că nu a conlucrat cu organele represive ale sistemului comunist, în sensul de „poliție politică”. Ultima astfel de declarație a semnat-o chiar anul acesta, când a candidat la europarlamentare.
Dar în septembrie 2019, Traian Băsescu a fost obligat să recunoască în fața instanței că notele prin care își turna colegii la Securitate îi aparțin și că le-a dat Direcției de Contrainformații militare.
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC GERMANIA