România este pe primul loc în UE la numărul de copii născuţi tot de copii, adică de mame cu vârste sub 15 ani. Mai mult, cifrele arată că la noi în ţară se află o treime dintre toate cazurile de la nivelul Uniunii Europene, adică 676 din 2000.
Acelaşi studiu mai arată că, la noi, rata fertilităţii cu grupa de vârstă 10-14 ani este 1,32, fiind mai mare faţă de cea a Bulgariei care este 1,91. Iar dacă ar fi să comparăm situaţia din România cu media UE (0,15), constatăm că rata fertilităţii mamelor cu vârste până în 15 ani este de aproape nouă ori mai ridicată.
Cauza distrugerii copilăriei acestor fete: „mentalitatea retrogradă“
„Lipsa educaţiei sexuale din şcoli precum şi tabuurile existente încă în multe familii referitoare la sexualitate sunt printre principalele cauze ale numărului mare de sarcini nedorite în rândul fetelor minore. Un rol important în menţinerea acestei situaţii îl au Biserica şi organizaţiile afiliate acesteia, care militează cu succes împotriva introducerii cursurilor de educaţie sexuală în şcoli şi menţinerea tinerelor într-o stare de ignoranţă cu privire la propriul corp şi cu privire la drepturile sexuale şi reproductive ale fiecărei fete sau femei“, crede Tincuţa Apăteanu, preşedintele Asociaţiei Edusfera.
„Din punct de vedere educaţional, majoritatea fetelor care devin mame îşi întrerup studiile, asta şi din cauza excluziunii sociale şi marginalizării de care au parte în momentul în care vin însărcinate la şcoală. Societatea românească este încă tributară unor mentalitati retrograde care nu iau in considerare drepturile omului si incluziunea sociala a tinerelor mame. Pentru sarcinile fetelor minore sunt inca blamate victimele şi complet ignorate celelalte părţi implicate în acest fenomen (familiile acestor fete, taţii copiilor şi familiile acestora, şcoala)“, a mai adăugat Apăteanu.
De aceeaşi părere este şi Gabriela Alexandrescu, preşedintele Organizaţiei „Salvaţi Copiii“. Aceasta afirmă că sarcina în adolescenţă este o provocare deosebită pentru serviciile medicale, cele sociale, şcoală, familie şi, în primul rând pentru viitoarea mamă, care este expusă unor riscuri deosebite, atât din punct de vedere medical cât şi în ceea ce priveşte situaţia şcolară şi socială.
„Este un fenomen social complex, cu cauze sociodemografice (precum sărăcia, dezorganizarea familiei, mediul rural), dar şi cauze care ţin de emigraţia părinţilor, lipsa coeziunii familiei, a afectivităţii, educaţia sexuală precară sau absentă în familie, comunitate şi şcoală.
Lacuna principală este lipsa educaţiei pentru sănătate, implicit pentru sănătatea reproducerii în şcoală şi în familie. Studiile de la „Salvaţi Copiii“, desfăşurate în comunităţi defavorizate, arată că aproximativ jumătate dintre tinere nu au fost informate despre educaţie sexuală. Mai mult, din totalul celor care afirmă că au fost informate cu privire la acest subiect, una din cinci persoane afirmă că s-au informat de la rude sau prieteni, calitatea informaţiilor neputând fi verificată, în acest caz“, a mai explicat Alexandrescu.
Care sunt riscurile medicale la care se supun tânăra mamă şi fătul
„Trebuie să ţinem cont de faptul că organismul feminin nu este finalizat din punct de vedere al constantelor biologice, hormonal, al statutusului de dezvoltare şi aşa mai departe. Motiv pentru care, naşterea la o astfel de vârstă presupune anumite riscuri, organismul nefiind complet dezvoltat. La aceste fete, deseori nici nu se pune problema de naştere naturală, ele optând pentru cezariană. Totuşi trebuie să se ţină cont că nu e uşor pentru o fată de 14 ani să sufere o astfel de operaţie şi după aceea să vadă că a rămas cu o cicatrice uterină“, a declarat pentru Adevărul, Bogdan Marinescu, doctor ginecolog.
De asemenea, medicul a afirmat că există anumite riscuri şi pentru fătul născut de o adolescentă, ce nu s-a format încă din punct de vedere fizic. „ Având în vedere că mama nu este complet dezvoltat, existră riscul ca fătul să fie hrănit ceva mai puţinşi, care ar purtea să să cauzeze şin o întârziere a creşterii fătului sau o sarcină prematură“
„Aici, cred că e o problemă gravă de educaţie. Am avut paciente adolescente care nu ştiau nici măcar ce este menstruaţia, iar trei luni mai târziu veneau la cabinet şi îmi spuneau că sunt gravide“.
Cum rezolvăm drama „copiilor care nasc copii“: educaţia sexuală
Cercetările în domeniu au arătat că educaţia sexuală de calitate întârzie debutul sexual şi scade numărul sarcinilor nedorite, deoarece adolescenţii pot afla informaţii importante, validate ştiinţific despre funcţionarea propriului corp, despre mijloace contraceptive şi eficienţa acestora, despre drepturile reproductive. În ţările în care educaţia sexuală este prezentă în şcoli de la cele mai fragede vârste (Olanda, Danemarca, Suedia etc.) fenomenul fertilităţii precoce este aproape inexistent.
„La noi situaţia persistă de un deceniu, ceea ce arată că modul în care statul român răspunde la această problemă nu este suficient şi că nu suntem pe drumul cel bun. Principala cauză este, categoric, lipsa acesului tinerilor la educaţia sexuală şi la servicii de sănătate a reproducerii, respectiv la servicii de consiliere şi planificare familială, care să fie prietenoase, adică să nu determine un stigmat vizavi de cei care apelează la acestea.
Numai 6% dintre elevii din România au acces la Educaţia pentru Sănătate, care să includă şi educaţia sexuală“, a afirmat Carmen Şuraianu, preşedintele Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală.
Mamele minore sunt victimele abuzului sexual
„Un astfel de fenomen care face parte din viaţa multor tinere ar trebui să ne îngrijoreze şi pentru că este o infracţiune. Codul Penal spune că un cetăţean îşi poate da acordul pentru săvârşirea unui act sexual doar după vârsta de 15 ani. Prin urmare, aceste sarcini sunt rezultattul unor abuzuri sexuale. Dacă în şcolile din România s-a face Educaţie Sexuală, tinerii ar avea posibilitatea de a învăţa să cum să identifice un abuz sexual şi ce ar putea să facă într-o asemenea circumstanţă“, a mai declarat Şuraianu.
Şi preşedintele Edusfera, Tincuţa Apăteanu, s-a arătat revoltată de încălcarea drepturilor acestor tinere. ,„Sarcinile la fete minore ar trebui să fie subiectele unor procese penale în foarte multe cazuri (faptele încadrându-se de multe ori la Art. 221 Noul Cod Penal – „Coruperea sexuală a minorilor”), iar acest lucru este complet ignorat în societatea românească“.
Ce spun oponenţii implementării orelor de educaţie sexuală
Reprezentanţii Asociaţiei ”Părinţi pentru Ora de Religie” spun că trebuie făcută distincţia între educaţia pentru sănătate şi educaţia sexuală, ”promovată insistent în ultimii ani de unele curente şi organizaţii cu tentă ideologică”, apreciind că trebuie vorbit despre ”educaţie pentru viaţa de familie”, şi nu despre ”educaţie sexuală”.
”Dorim să oferim copiilor noştri o educatie axată pe promovarea unor relaţii personale, profunde, care să încurajeze şi să pregătească viitorii adulţi în vederea vieţii de familie, mai ales în contextul în care România trece printr-o criză demografică de o gravitate deosebită, considerate risc la adresa siguranţei naţionale. În acelaşi timp, respingem modelul educaţiei sexuale comprehensive, hedoniste, cu accent pe explicarea mecanicii actului sexual şi a mijloacelor de protejare contra sarcinii şi care exclude moralitatea din intimitate. Din experienţa altor ţări, acest model s-a dovedit falimentar ca rezultate şi a generat conflicte acute între unele comunităţi şi autoritatea de stat. Replicarea sa în România ar fi o gravă eroare”, declarau reprezentanţii de la „Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie“ (APOR) anul trecut, în cadrul unei conferinţe.
Împotriva introducerii orelor de educaţie sexuală în şcoli s-a arătat şi deputatul independent, Ninel Peia, care a întocmit un proiect de lege, în iarna anului 2016, prin care să se interzică posibilitatea ca această disciplină să facă parte din programa şcolara. Iniţiativa legislativă se află încă în dezbatere.
„Exista deja şcoli unde copile de 10 ani pleacă ruşinate de la aceste «cursuri», sunt baieţi care nu mai înţeleg ce este aceea o familie sau de ce nu e nimic rău să ai sentimente erotice pentru Ionel şi nu pentru Diana. Copiii sunt traumatizati de informaţii care nu sunt, nu au fost şi nici nu vor fi specifice unei copilării normale, a singurei faze din viaţa fiecăruia care a fost binecuvântată cu miracolul inocenţei”, explica iniţiatorul, Ninel Peia, iarna trecută, potrivit adevarul.ro.