Germania deține al doilea cel mai mare tezaur de aur din lume, iar o parte semnificativă a acestuia se află la mii de kilometri de Berlin, în seifurile Rezervei Federale din New York. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a readus în prim-plan o dezbatere veche, dar sensibilă: dacă aurul german mai este sau nu în siguranță peste Ocean. „Aurul este un pilon al încrederii”, spun criticii, iar orice îndoială devine rapid subiect politic.
Cât aur are Germania și unde este păstrat
La finalul anului 2024, rezervele de aur administrate de Bundesbank se ridicau la aproximativ 3.352 de tone, evaluate atunci la peste 270 de miliarde de euro, valoare crescută între timp pe fondul scumpirii metalului prețios. Mai mult de jumătate din acest aur se află în seifurile băncii centrale din Frankfurt, în timp ce aproape 37% este depozitat la New York, restul fiind păstrat la Londra.
Inventarul oficial indică 267.682 de lingouri, distribuite între cele trei locații. Dintre acestea, 98.613 lingouri se află în subsolurile Rezervei Federale din New York, la circa 25 de metri sub nivelul străzii. Este una dintre cele mai bine păzite zone financiare din lume, unde aurul nu este expus, ci păstrat strict ca rezervă strategică a statelor.
De ce o parte din aur nu a ajuns niciodată în Germania
Explicația este una istorică. După Al Doilea Război Mondial, Germania nu mai avea rezerve de aur. Odată cu boomul exporturilor din anii ’50, Republica Federală a acumulat dolari, care au fost schimbați în aur direct în SUA. Lingourile nu au fost transportate fizic în Europa, ci mutate scriptic din conturile americane în cele ale Bundesbank, rămânând în seifurile New York-ului.
În timpul Războiului Rece, această dispersie era considerată o formă de protecție. Aurul depozitat în afara granițelor putea fi folosit rapid ca garanție sau schimbat în valută forte, în cazul unei crize majore. De aceea, Bundesbank a evitat mult timp ideea unei „repatrieri” totale, termen pe care oficialii îl consideră impropriu din punct de vedere factual.
Citiți și: Germania ia în calcul retragerea a 1.200 de tone de aur din SUA, pe fondul tensiunilor comerciale cu Trump
Poziția oficială a Bundesbank și argumentul siguranței
Conducerea Bundesbank susține constant că nu există motive reale de îngrijorare. Instituția afirmă că ar avea capacitatea tehnică de a depozita întregul aur în Germania, dar că decizia nu ține doar de spațiu. „Securitatea și lichiditatea sunt criteriile decisive”, explică banca centrală, subliniind că New York rămâne o piață-cheie pentru tranzacții rapide în dolari.
Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat public că rezervele sunt verificate periodic. „Este acolo, este autentic și corespunde exact evidențelor noastre”, a spus acesta, referindu-se la aurul din SUA. Oficialii insistă că relația cu Rezerva Federală este una de încredere și că diversificarea geografică reduce riscurile, nu le amplifică.
Vocile critice și teama de imprevizibil
Totuși, nu toată lumea este convinsă. Economiști și politicieni avertizează că stilul imprevizibil al administrației Trump ar putea transforma aurul străin într-o monedă de presiune geopolitică. „Este riscant să păstrezi atât de mult aur într-un singur stat”, a declarat fostul economist-șef al Bundesbank, Emanuel Mönch, pledând pentru o mai mare independență strategică.
Mesaje similare vin și din zona politică. Reprezentanți ai Verzilor și ai organizațiilor de contribuabili susțin că aurul este un „ancoră de stabilitate” care nu ar trebui expus disputelor internaționale. „Trump nu este calculabil”, a avertizat Michael Jäger, liderul unei asociații europene a contribuabililor, sugerând că accesul la rezerve ar putea deveni o problemă.
Repatrierile din trecut și lecțiile transparenței
Între 2013 și 2017, Bundesbank a adus în Germania sute de tone de aur din SUA și Franța, ca răspuns la presiunea publică. Operațiunea a avut un rol simbolic important. În 2017, lingouri au fost prezentate presei, iar mesajul a fost clar: „Rezervele există și sunt reale”. Depozitul din Paris a fost abandonat complet.
De atunci, banca centrală a publicat liste detaliate cu fiecare lingou și a permis accesul publicului la un exemplar expus în muzeul său din Frankfurt. Potrivit relatărilor din presa germană și internațională, inclusiv Handelsblatt, Reuters, ZDF, Capital și CNBC, dezbaterea s-a reaprins pe fondul tensiunilor politice din SUA și al presiunilor asupra independenței Rezervei Federale.