Taxă de plecare din Germania: Țara se confruntă cu un fenomen economic periculos: tot mai multe companii și persoane își mută capitalul și afacerile în străinătate, în căutarea unor condiții fiscale mai avantajoase. În centrul dezbaterii se află așa-numita „Wegzugsbesteuerung” – taxa de plecare, o regulă care lovește dur pe oricine părăsește țara având participații într-o firmă germană. Iată despre ce este vorba.
Costuri uriașe și birocrație sufocantă
Potrivit Federației Germane a Comerțului și Serviciilor (BGA), Germania devine tot mai puțin competitivă din cauza costurilor ridicate cu energia, taxelor mari și birocrației excesive. În timp ce alte state europene impun impozite pe profit de aproximativ 21%, în Germania acestea ating 30%. Din această cauză, industria chimică, metalurgică și constructoare de mașini se confruntă cu o migrare constantă a producției.
„Marile companii pleacă, iar întreprinderile mici suferă sau se închid”, avertizează Dirk Jandura, președintele BGA. Doar în 2024, peste 196.000 de firme și-au încetat activitatea în Germania, un semnal de alarmă pentru întreaga economie.
Când plecarea devine un lux: taxa de plecare din Germania
Pentru cei care dețin cel puțin 1% din acțiunile unei firme, mutarea rezidenței fiscale în altă țară este considerată, din punct de vedere legal, echivalentul vânzării companiei. Fiscul german aplică astfel impozitul pe câștigurile nerealizate, pornind de la o rentabilitate estimată de 7-8%. Rezultatul: o taxă de până la 27%, la care se adaugă contribuții suplimentare precum solidaritatea și eventual impozitul bisericesc.
Din ianuarie 2025, regula s-a extins și la fondurile mutuale și ETF-urile ce depășesc valoarea de 500.000 de euro, ceea ce afectează direct investitorii privați și antreprenorii de succes. Chiar și plata în rate către stat este o opțiune costisitoare și dificil de gestionat.
Citiți și ► Noiembrie vine cu reguli noi în Germania: le vom resimți cu toții!
Susținătorii mediului de afaceri invocă teoria „trickle-down” (efectul de picurare) – ideea că prosperitatea celor bogați se revarsă asupra întregii societăți prin investiții, locuri de muncă și creștere economică. Însă mulți economiști germani resping această viziune, afirmând că inegalitatea socială din Germania este printre cele mai mari din Europa.
În timp ce averile elitei economice cresc, milioane de cetățeni se confruntă cu sărăcie, salarii stagnante și pensii insuficiente. Sociologul Martyna Linartas atrage atenția că fiecare al cincilea copil trăiește sub pragul sărăciei, iar multe familii tinere nu își mai pot permite o locuință decentă.
Criza statului social: semnele unui sistem care cedează
Guvernul german pare depășit de valul de nemulțumiri. Reformele discutate — reducerea indemnizațiilor, trimiterea tinerilor la armată, limitarea ajutoarelor sociale sau expulzarea refugiaților — sunt privite de critici ca „măsuri de disperare”, nu soluții reale.
Economistul Matthias Weik avertizează într-un raport publicat în Focus: „Dacă Germania nu schimbă direcția rapid, viitorul va fi sumbru.” El propune o relansare economică bazată pe educație accesibilă, digitalizare, stimularea IMM-urilor și un nou pact social care să refacă încrederea între cetățeni și stat, relatează Infranken.