Taxa de carbon lovește România – De la 1 ianuarie 2026, șantierele din România intră într-o nouă etapă a costurilor, în care prețurile nu mai sunt influențate doar de cerere și ofertă, ci și de politicile climatice europene. Introducerea taxei de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene va împinge în sus costurile materialelor esențiale din construcții, cu efecte directe asupra dezvoltatorilor și beneficiarilor finali. Anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură pentru piața construcțiilor.
Taxa de carbon lovește România
Noua presiune asupra prețurilor este legată de aplicarea Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră, cunoscut sub acronimul CBAM. Instrumentul Uniunii Europene introduce o taxă suplimentară pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE, cu scopul de a reduce emisiile de carbon și de a alinia importurile la standardele europene de mediu. În realitate, aceste costuri suplimentare ajung direct în calculele comerciale.
Importatorii și distribuitorii de materiale de construcții vor transfera treptat aceste costuri în prețurile de vânzare, iar efectul final se va regăsi în valoarea lucrărilor. „Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite vin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în calculele de preț. 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, explică Cosmin Răileanu, citat de Adevărul.
Citiți și: Vacile și porcii cu „gaze” se vor confrunta cu o taxă pe carbon în Danemarca. „O premieră mondială”
Ianuarie, ultima lună cu prețuri „vechi”
Taxa de carbon lovește România – Potrivit estimărilor din industrie, luna ianuarie 2026 va fi, practic, singura perioadă în care mai pot fi accesate prețurile actuale, dar doar pentru materialele aflate deja în stoc sau în producție. Loturile fabricate cu materii prime mai scumpe vor intra treptat pe piață.
„Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată. În ianuarie, cei care au șantiere în lucru mai pot beneficia de prețurile actuale, dacă se grăbesc cu achizițiile. După aceea, pe măsură ce intră în piață producția nouă, prețurile vor crește inevitabil”, spune Cosmin Răileanu. Această fereastră de timp va diferi de la un producător la altul.
Dependența de importuri non-UE, punct vulnerabil
România rămâne puternic dependentă de importurile din afara Uniunii Europene, mai ales în zona metalurgică și industrială. Turcia, China și India sunt printre principalii furnizori de materii prime și produse semifinite, state care nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii. Această dependență amplifică impactul taxei de carbon asupra pieței interne.
Estimările din piață indică majorări de aproximativ 9–10% la nivel de materie primă și produse semifinite, în special pentru oțel și aluminiu. Efectele vor fi cel mai vizibile în construcțiile industriale și logistice, unde structurile metalice au o pondere ridicată în costul total al investiției.
Unde se vor vedea cel mai rapid scumpirile
Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate ajung la 9–10% la nivel de materiale. Produsele metalurgice, per ansamblu, pot înregistra majorări de circa 10%. Aceste scumpiri nu rămân izolate, ci se propagă în lanț către alte categorii de produse utilizate frecvent în construcții.
Pavajele pot avea creșteri de aproximativ 6%, acoperișurile metalice și profilele între 5 și 7%, iar panourile sandwich tot în intervalul 5–7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat devine mult mai vizibil, mai ales în proiectele cu structură metalică dominantă.
Cum ajunge o construcție cu 15% mai scumpă
„Când aduni scumpirile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026 față de 2025”, explică fondatorul platformei Depozit Virtual. Diferențele nu țin de schimbări de proiect, ci exclusiv de presiunea din lanțul de aprovizionare.
O investiție de 100.000 de euro realizată în 2025 ar putea ajunge la 115.000 de euro în 2026, fără nicio modificare de standard sau de execuție. În prezent, materialele de izolație nu sunt vizate de creșteri semnificative, însă evoluțiile din energie și transport pot influența și aceste segmente pe termen mediu.
Planificarea devine cheia în 2026
Schimbarea de paradigmă mută accentul de pe negocierea prețului afișat pe planificarea achizițiilor și sincronizarea lucrărilor. Pentru proiectele aflate în derulare, momentul cumpărării materialelor poate face diferența dintre un buget respectat și unul depășit. Piața se îndreaptă spre o logică mai strictă a controlului costurilor.
„Diferența nu o va mai face cine are cel mai mic preț afișat, ci cine reușește să planifice, să cumpere din timp și să optimizeze corect achizițiile”, subliniază Cosmin Răileanu.