Criza locuințelor din Germania se adâncește de la an la an, iar una dintre cele mai sensibile probleme rămâne lipsa tot mai acută a apartamentelor sociale destinate persoanelor cu venituri reduse. Dacă în urmă cu două decenii acest tip de locuințe reprezenta un pilon esențial al politicii sociale, astăzi numărul lor s-a prăbușit dramatic. În acest context, autoritățile federale iau în calcul reintroducerea unei taxe controversate, menită să aducă mai multă „dreptate” în sistem: așa-numita taxă de ocupare abuzivă, aplicată celor care nu mai sunt eligibili, dar continuă să beneficieze de chirii subvenționate.
Cum au ajuns locuințele sociale un privilegiu pentru unii cu salarii mari
Accesul într-o locuință socială este permis doar pe baza unui certificat special, numit Wohnberechtigungsschein, care dovedește că persoana are venituri mici. Problema este că, în multe regiuni, acest document este verificat doar la momentul mutării. Dacă ulterior chiriașul își schimbă locul de muncă și ajunge la un salariu ridicat, el poate rămâne ani la rând în aceeași locuință subvenționată, fără nicio consecință financiară.
Exact această situație a devenit tot mai frecventă, mai ales în marile orașe. Studenți care se mută în locuințe sociale și devin ulterior angajați bine plătiți, dar păstrează chirii simbolice, în timp ce familii cu adevărat vulnerabile sunt obligate să rămână pe listele de așteptare.
Taxa de ocupare abuzivă, soluția scoasă din sertar după 20 de ani
Ministrul construcțiilor, Verena Hubertz, vrea ca persoanele care depășesc pragul de venit după mutare să plătească o taxă suplimentară peste chiria actuală. Această măsură nu obligă chiriașii să se mute, dar îi determină să contribuie corect la sistem. Modelul nu este nou. În landul Hessa, taxa există deja din 2016 și se aplică automat atunci când venitul depășește limita de eligibilitate.
Și Berlinul pregătește revenirea acestui sistem, după ce l-a eliminat în 2002. Motivația este una clară: fondul de locuințe sociale s-a înjumătățit în ultimele două decenii, ajungând în prezent la aproximativ 1,1 milioane de apartamente la nivel național, față de peste două milioane în anul 2006.
Citiți și ► Statul german oferă bani chiriașilor: cine primește ajutor de locuință
Cât ar putea plăti cei care nu mai sunt „săraci pe hârtie”
Valoarea taxei nu este una fixă, ci se calculează în funcție de mai mulți factori, printre care venitul real, nivelul chiriei sociale, prețul mediu al pieței din zonă și numărul de persoane din gospodărie. În Hessa, de exemplu, taxa începe să se aplice atunci când venitul depășește cu peste 20% limita admisă și poate ajunge la 100% din chiria socială atunci când depășirea este majoră, relatează CHIP.
Există și perioade de protecție. Cei care se mută legal într-o locuință socială sunt scutiți de această taxă timp de trei ani, iar studenții chiar patru ani. De asemenea, persoanele care primesc ajutoare sociale, alocații de locuire, ajutor de șomaj sau pensii minime sunt complet exceptate.
Autoritățile locale avertizează că nedeclararea veniturilor reale sau furnizarea de informații false poate avea consecințe grave. În unele orașe, amenzile pot ajunge până la 2.500 de euro, iar în cazuri extreme se poate ajunge chiar la răspundere penală. Scopul nu este pedepsirea, spun oficialii, ci eliberarea locuințelor pentru cei care chiar au nevoie de ele.
Banii strânși din această taxă ar urma să fie redirecționați exclusiv către construcția de noi locuințe sociale, într-o încercare disperată de a opri declinul acestui sector vital pentru echilibrul social.