Un paradox economic zguduie Franța: pensionarii francezi câștigă, în medie, mai mult decât persoanele aflate la vârsta activă de muncă. Potrivit unui studiu al Luxemburg Income Study, citat de Financial Times, acest fenomen este unic nu doar în Europa, ci și în întreaga lume. În timp ce în Germania, Canada sau alte state veniturile angajaților depășesc pensiile cu 5-30%, în Franța pensionarii se bucură de un avantaj de 1%.
Ţara unde pensionarii câștigă mai mult decât angajații
Fostul premier François Bayrou explică situația prin „problema generației baby boom”. Cei născuți în anii 1950 au contribuit modest la asigurările sociale, însă acum primesc pensii considerabil mai mari, în mare parte finanțate de la buget. Mai mult, această generație a influențat constant prin vot legislația pentru reducerea vârstei de pensionare. Un exemplu relevant: în 1983, pragul a scăzut de la 65 la 60 de ani. Ulterior, în 2010, vârsta a fost crescută timid la 62 de ani, nu fără proteste violente.
Astăzi, costurile pensiilor consumă aproape 14% din PIB-ul Franței, iar în medie un pensionar primește de două ori mai mult decât a contribuit la sistem. Pensia medie lunară este de circa 1.500 de euro, comparativ cu un salariu net mediu de 2.600–2.700 de euro. Statisticile compară însă veniturile pensionarilor cu cele ale adulților de vârstă activă în ansamblu, ceea ce include șomeri și lucrători precari, fapt care amplifică diferența.
Citeşte şi: Adio pensie timpurie în Germania. Nici 67 de ani nu vor fi suficienți
Inegalități ascunse în sistem
Diferențele sunt și mai vizibile la vârf. Aproximativ 1,7% dintre pensionari încasează peste 4.500 de euro pe lună, iar foștii manageri de top pot primi chiar peste 100.000 de euro pe an, o parte consistentă provenind din bugetul public, arată The Conversation. În plus, pensionarea anticipată și creșterea speranței de viață fac ca francezii să petreacă în medie 25 de ani la pensie, mai mult decât americanii (20 de ani) sau britanicii (21 de ani).
Această combinație între pensii generoase și durată mai mare a vieții după retragerea din activitate transformă Franța într-un caz aparte, dar și într-o sursă permanentă de tensiuni sociale și politice.
Reformele care au dărâmat guverne
Nu este de mirare că orice încercare de reformă a sistemului de pensii provoacă furie. Emmanuel Macron a declanșat proteste masive după ce a propus creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. De asemenea, ideea lui Michel Barnier de a amâna cu șase luni o creștere planificată a pensiilor a dus la căderea guvernului său. Ulterior, și succesorul său, François Bayrou, a pierdut guvernarea pe fondul acelorași dispute.
Pentru o societate în care pensionarii trăiesc mai bine decât cei care muncesc, echilibrul între justiție socială și sustenabilitate bugetară rămâne una dintre cele mai dificile provocări ale prezentului, conform segabg.com. (Foto: Canva Pro)