Timp de jumătate de secol, a fost cunoscută drept una dintre țările din Europa care au ales calea neutralității. Astăzi însă, realitatea geopolitică s-a schimbat. Războiul din Ucraina și tensiunile din regiune au forțat multe state europene să își regândească strategia de securitate. În acest context, țara europeană face un pas care până nu demult părea de neimaginat: guvernul pregătește modificarea legislației pentru a permite transportul, importul și depozitarea armelor nucleare pe teritoriul țării.
De la neutralitate la noua realitate de securitate
Finlanda intenționează să relaxeze interdicția privind armele nucleare, permițând importul, transportul și depozitarea lor pe teritoriul țării. Anunțul a fost făcut joi de ministrul apărării Antti Häkkänen, care a explicat că legislația actuală, adoptată în 1980, nu mai reflectă realitatea geopolitică de astăzi.
În practică, asta înseamnă că, dacă situația de securitate o va cere, arme nucleare ale aliaților NATO ar putea tranzita sau fi depozitate pe teritoriul finlandez. Pentru o țară care a construit decenii întregi o identitate politică în jurul neutralității, schimbarea este una profundă.
Citiți și: Rusia avertizează Europa după anunțul nuclear: „Vom lua măsuri!”
De la „finlandizare” la NATO
În timpul Războiului Rece, poziția Finlandei era atât de particulară încât a dat naștere unui termen devenit celebru în politică: „finlandizare”. Conceptul descria strategia prin care o țară mică încearcă să își păstreze autonomia politică evitând să provoace un vecin mult mai puternic — în acest caz Uniunea Sovietică.
Finlanda a împărțit cu URSS, iar astăzi cu Rusia, o frontieră de peste 1.000 de kilometri. După două războaie dure purtate cu sovieticii în secolul trecut, Helsinki a ales timp de decenii o diplomație a echilibrului: nu provoca Moscova, dar își păstra sistemul democratic occidental. Această strategie a funcționat aproape 50 de ani.
Citiți și: NATO doboară o rachetă iraniană: încotro se îndrepta
Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a schimbat însă radical calculul strategic. În doar câteva luni, Finlanda a făcut un pas care părea imposibil în urmă cu un deceniu: aderarea la NATO. Noua discuție despre arme nucleare este o consecință directă a acestei schimbări.
Ministrul apărării Antti Häkkänen a explicat că legislația actuală nu mai răspunde „nevoilor Finlandei ca membru NATO”, iar în anumite situații de apărare armele nucleare ar putea fi transportate pe teritoriul țării. Oficialul nu a oferit scenarii concrete, conform BBC.
Propunerea a fost discutată și în cazul României
În prezent, Franța și Marea Britanie sunt singurele state europene care dețin propriile arme nucleare. În același timp, Statele Unite stochează focoase nucleare în mai multe țări NATO, inclusiv în Germania, Belgia, Olanda, Italia și Turcia.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat extinderea cooperării nucleare europene, inclusiv posibilitatea ca avioane franceze capabile să transporte arme nucleare să fie desfășurate temporar în alte țări europene. Propunerea a vizat inclusiv România.
După o întâlnire recentă cu Emmanuel Macron, președintele României Nicușor Dan a exclus însă posibilitatea ca arme nucleare să fie amplasate pe teritoriul românesc într-un viitor previzibil. El a subliniat că România se află deja sub umbrela nucleară a NATO, ceea ce oferă protecție strategică fără a găzdui astfel de arme.