Bunurile private pot fi rechiziționate în caz de război – Această țară NATO își anunță oficial cetățenii că, în eventualitatea unei crize majore de securitate sau a unui conflict armat, statul ar putea apela la bunuri private pentru susținerea apărării. Autoritățile au început să trimită scrisori individuale proprietarilor de imobile, nave sau utilaje, prin care îi informează că aceste active ar putea fi puse la dispoziția armatei. „Societatea noastră trebuie să fie pregătită”, este mesajul central transmis.
„Bunurile private pot fi rechiziționate în caz de război” – Scrisori care schimbă percepția asupra siguranței
În cursul anului 2025, aproximativ 14.000 de norvegieni au primit notificări pentru așa-numita „rechiziție pregătitoare”, iar în 2026 sunt programate alte peste 13.000 de scrisori. Documentele nu presupun o intervenție imediată și nu modifică dreptul de proprietate în timp de pace, însă impactul psihologic este puternic. Pentru mulți destinatari, ideea că o mașină, o barcă sau o clădire ar putea deveni parte a logisticii militare a transformat un scenariu abstract într-o posibilitate concretă.
Autoritățile insistă că este vorba despre o măsură de planificare, nu despre o confiscare iminentă. Totuși, mesajul este explicit: „Trebuie să fim pregătiți să gestionăm crize de securitate și, în cel mai rău caz, un război”, a declarat generalul de divizie Andres Jernberg, șeful Organizației de Logistică a Forțelor Armate norvegiene.
Citiți și: „Pregătiți-vă pentru războiul cu Rusia”: UE recomandă cetățenilor să aibă la îndemână provizii de urgență pentru 72 de ore
Vecinătatea Rusiei și rolul strategic al Norvegiei
Contextul regional explică această schimbare de ton. Norvegia are o frontieră terestră de aproximativ 196 de kilometri cu Rusia și joacă un rol esențial în supravegherea Arcticii și a Atlanticului de Nord. Oficialii de la Oslo descriu țara drept „ochii și urechile” NATO în nordul Europei, subliniind importanța coastelor și a capacităților de monitorizare într-o zonă tot mai tensionată.
Pe lângă riscul unui conflict convențional, autoritățile norvegiene iau în calcul amenințări hibride: sabotaje, interferențe, atacuri asupra infrastructurii critice. În acest climat, investițiile militare și coordonarea cu aliații sunt prezentate ca o necesitate, nu ca o opțiune politică. „Stabilitatea nu mai poate fi considerată garantată”, este ideea care se conturează tot mai clar în discursul public.
Citiți și: Mesajul de Anul Nou al lui Merz: „Un război teribil face ravagii în Europa și ne amenință direct”
Conceptul de „apărare totală”
Guvernul norvegian vorbește tot mai des despre apărare totală, un concept care implică nu doar armata, ci și administrațiile, companiile și cetățenii. Anul 2026 a fost declarat „Anul Apărării Totale”, cu exerciții și revizuiri ale planurilor de urgență, coordonate de Protecția Civilă împreună cu Forțele Armate.
În această logică, scrisorile trimise proprietarilor sunt un instrument administrativ de inventariere a resurselor civile care ar putea fi necesare rapid. Legea norvegiană permite rechiziții „în timp de război sau când războiul amenință”, o formulare care lasă loc de interpretare și care contribuie la neliniștea populației, chiar dacă autoritățile subliniază caracterul preventiv al măsurii, scrie elperiodico.com.
Reglementările prevăd că pot fi rechiziționate vehicule, nave, clădiri, instalații industriale sau anumite servicii de producție și muncă. Chiar și în timp de pace, legea permite aplicarea acestor măsuri pentru pregătire, cu aprobarea Ministerului Apărării. Este o arhitectură juridică veche, dar rar adusă în prim-plan în comunicarea publică.