Țara cea mai verde din Europa se revoltă împotriva panourilor solare. Produce aproximativ 90% din electricitatea sa din surse regenerabile, conduce clasamentele europene ale tranziției energetice și s-a poziționat de decenii ca model global în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, tocmai această țară se confruntă astăzi una dintre cele mai semnificative contestații la extinderea fotovoltaicului din Europa.
În ultimii patru ani, ponderea energiei solare în producția electrică din Danemarca a crescut de la 4% la 13%, o accelerare remarcabilă chiar și pentru standardele nordice. Dar această creștere rapidă a deschis un front de conflict în numeroase zone rurale, unde o parte tot mai vocală a populației se opune instalării panourilor pe terenurile agricole. Critica nu vizează energia verde în sine — danezii rămân printre cei mai convinși susținători ai climei curate din lume —, ci locul unde sunt amplasate instalațiile și costul vizibil pe care comunitățile locale sunt chemate să îl suporte în numele unor obiective naționale stabilite departe de câmpurile lor.
„Da grâului, nu fierului”
Miezul protestului este unul profund identitar. În mai multe zone ale țării, sate mici și case izolate s-au trezit înconjurate de întinderi vaste de panouri, devenite simbolul unei tranziții percepute ca impuse de sus. Oponenții vorbesc despre terenuri agricole transformate în zone industriale, despre efecte asupra valorii proprietăților și despre o eroziune a identității peisajului rural danez. Tema a intrat cu forță și în dezbaterea politică națională. Liderul Denmark Democrats, Inger Støjberg, a sintetizat această poziție cu un slogan devenit central în campania sa: „Da câmpurilor de grâu, nu câmpurilor de fier”. Termenul jernmarker — „câmpuri de fier” — a fost ales chiar cuvântul danez al anului, semn că polemica a depășit cu mult cercurile activiste și a ajuns în inima discursului public.
Proiecte blocate, localități în revoltă
Protestul a produs deja efecte concrete și măsurabile. La Køge, în ianuarie, a fost anulat un parc de regenerabile la Vallø. La Viborg, consiliul local a blocat o instalație planificată la Iglsø și a aprobat doar componentele eoliană și biogaz ale unui alt proiect. Chiar și pe insula Samsø — celebră pentru că a fost printre primele din lume alimentate integral din surse regenerabile — un plan pentru un parc solar a fost respins. În localitatea Ringkøbing-Skjern, considerată inima solarului danez, sprijinul pentru noi instalații s-a redus semnificativ, scrie Il Messaggero.
Citiți și: Trucul care reduce semnificativ pierderile de energie
Asociația daneză a solarului argumentează că panourile ocupă doar 0,2% din terenurile agricole ale țării, iar o treime din capacitatea instalată se află pe acoperișuri. Dar cifrele nu au oprit protestele, alimentate de imaginile cu case înconjurate de panouri, imagini care au circulat masiv în spațiul public și au transformat o dispută locală într-un simbol național. Cazul danez ilustrează o nouă etapă a tranziției energetice europene: nu mai e o luptă între susținătorii și adversarii energiei verzi, ci o dezbatere tot mai concretă despre unde se construiește viitorul — și cine plătește prețul cel mai vizibil al acestei alegeri.