
Datele unei ample cercetări asupra persoanelor care primesc de peste un an Bürgergeld arată că mulți dintre cei aflați în sistem nu depun eforturi reale pentru a găsi un loc de muncă, în ciuda presiunii crescânde din partea guvernului pentru întărirea obligațiilor de reintegrare profesională. Beneficiarii acuză lipsa ofertelor potrivite și sprijin insuficient din partea Jobcenter, situație ce complică și mai mult accesul lor la piața muncii.
Rezultatele îngrijorătoare ale sondajului realizat în rândul beneficiarilor
Studiul arată că 57 la sută dintre adulții intervievați, cu vârste între 25 și 50 de ani, nu au căutat activ un loc de muncă în luna anterioară chestionării. Cei mai mulți invocă probleme de sănătate psihică sau afecțiuni cronice care le limitează capacitatea de a se angaja, iar în rândul celor complet inactivi procentul ajunge la 74 la sută, ceea ce reflectă dimensiunea reală a dificultăților personale cu care se confruntă mulți beneficiari.
În același timp, aproape jumătate dintre participanți afirmă că nu găsesc suficiente oferte care să corespundă calificărilor lor, motiv pentru care motivația scade considerabil. Alte persoane menționează îngrijirea copiilor sau a unor rude ca principal obstacol, în timp ce un grup restrâns spune că se menține financiar prin mici activități ocazionale, fără a putea accesa însă un loc de muncă stabil.

Critici la adresa Jobcenter privind sprijinul oferit
Un aspect surprinzător al studiului este faptul că 43 la sută dintre respondenți susțin că nu au primit niciodată un loc de muncă transmis direct de Jobcenter. Lipsa acestor oferte reduce șansele beneficiarilor de a ieși din sistem și întreține sentimentul că nu există suficiente direcții concrete pentru reintegrare. Nici accesul la cursuri de pregătire nu este satisfăcător, deoarece 38 la sută spun că nu au primit sprijin pentru formare profesională.
Citiți și: Bürgergeld sub presiune: Jobcenterele taie deja complet ajutorul, îngrijorări pentru milioane de beneficiari
Informațiile provin din studiul realizat de Bertelsmann-Stiftung, care a intervievat un eșantion reprezentativ de aproximativ o mie de beneficiari ai sistemului de asistență. Reprezentanți ai fundației care a realizat studiul afirmă că rolul Jobcenter trebuie regândit astfel încât accentul să cadă mai puțin pe birocrație și mai mult pe conectarea oamenilor cu locuri de muncă adecvate. Strategia actuală este considerată insuficientă în condițiile în care sistemul de protecție socială își propune, cel puțin teoretic, să activeze potențialul profesional al persoanelor apte de muncă.
Guvernul pregătește schimbări majore în legislație
În prezent, în Germania sunt 1,8 milioane de persoane apte de muncă înregistrate ca beneficiare de Bürgergeld, iar autoritățile consideră că este nevoie de măsuri mai ferme pentru stimularea căutării unui loc de muncă. În rândul celor care caută totuși un job, timpul investit este scăzut: doar 26 la sută dedică până la nouă ore săptămânal acestei activități, iar numai 6 la sută depășesc douăzeci de ore, ceea ce indică o implicare redusă în procesul de reintegrare.
Guvernul federal a anunțat deja o reformă a sistemului, care va purta în viitor numele de Grundsicherung și va include obligații mai stricte și sancțiuni accentuate pentru neparticipare. Deși în interiorul SPD persistă rezerve față de înăsprirea regulilor, ministrul federal al muncii, Bärbel Bas, a trimis proiectul legislativ în procedura de avizare interministerială, urmând ca acesta să ajungă curând pe masa cabinetului.
