Prima alertă a fost declanșată în jurul orei 20:30 deasupra Copenhagăi, când câteva drone de mari dimensiuni au început să survoleze zona aeroportului Kastrup, cel mai important din Danemarca. În câteva minute s-a iscat haosul: decolările și aterizările au fost suspendate, zborurile anulate, iar pasagerii au așteptat ore în șir la cozi. Potrivit poliției, ar fi fost vorba de trei sau patru aeronave care nu pot fi asociate unui uz recreativ, capabile să intre și să iasă din zona aeroportului fără a fi interceptate imediat.
Disconfort și alertă în cele două țări scandinave
Seara s-a transformat într-un coșmar pentru călători: aproximativ cincizeci de zboruri anulate, șaptezeci redirecționate către alte aeroporturi din Danemarca și Suedia, între Malmö și Göteborg. După mai bine de trei ore de blocaj, aeroportul a fost redeschis, însă cu perspectiva unor întârzieri și anulări în lanț. În Norvegia, aproape simultan, a fost semnalată prezența dronelor în apropiere de Fortăreața Akershus, lângă capitală. Și aici, spațiul aerian deasupra Oslo a rămas închis timp de trei ore, fiind afectate douăsprezece zboruri.
Citiți și: Aeroportul din Copenhaga blocat de drone: zboruri deviate, haos în spațiul aerian danez
Umbra rusă și scenarii posibile
Președintele ucrainean Zelenski a acuzat direct Moscova, susținând că, fără o reacție dură din partea aliaților și a instituțiilor europene, Rusia va continua cu astfel de provocări. Deocamdată, însă, nu există confirmări oficiale privind implicarea Rusiei, nici că episoadele din Copenhaga și Oslo ar fi legate între ele. Astfel, rămân deschise mai multe ipoteze.
Citiți și: O nouă alertă de drone deasupra unui aeroport, zborurile au fost anulate
Unii analiști cred că ar putea fi vorba despre un test al capacităților ofensive hibride, o repetiție generală pentru a evalua vulnerabilitatea spațiului aerian european. Alții sugerează acțiuni combinate de perturbare cibernetică și militară, în continuitate cu recentele atacuri informatice care au vizat aeroporturi precum Bruxelles, Berlin și Londra. Nu este exclusă nici ipoteza unor grupuri independente pro-ruse sau a unor operatori privați care doresc să creeze panică și disconfort.
O altă explicație, chiar mai îngrijorătoare, este cea a războiului psihologic: crearea de haos și incertitudine în transporturi înseamnă subminarea percepției de siguranță a cetățenilor, cu efecte imediate asupra opiniei publice și a încrederii în instituții. Nu întâmplător, dronele au apărut în două țări scandinave foarte expuse datorită apropierii de zona arctică și a recentului lor aderării la NATO.
Mesajul, așadar, ar putea fi dublu: pe de o parte, să se demonstreze că niciun aeroport european nu este în siguranță, iar pe de altă parte să pună guvernele în dificultate în asigurarea continuității și stabilității serviciilor esențiale. Un semnal care amplifică temerile privind modul în care războiul hibrid devine noul teren de confruntare între Rusia și Occident.