Sari la conținut

Un nou studiu avertizează că apa îmbuteliată conține sute de mii de particule de plastic

Etichete:
09/01/2024 10:31 - ACTUALIZAT 09/01/2024 10:31

Plasticul este peste tot, de la gheața arctică până la placenta umană. Estimările anterioare sugerează că o persoană obișnuită ingerează particule microscopice de plastic echivalente cu un card de credit în fiecare săptămână, ceea ce evident dăunează sănătății. Dar noi cercetări arată că acest lucru ar putea fi de fapt o subestimare. Microplasticele se referă la orice materiale plastice care au o lungime mai mică de 5 milimetri (0,2 inchi). Ele pot fi găsite în deșeurile industriale și în diverse produse de înfrumusețare și se pot forma și în timpul degradării bucăților mai mari de deșeuri din plastic. În timp, aceste microplastice se pot descompune și mai mult în așa-numitele nanoplastice. Aceste nanoplastice sunt atât de mici încât pot trece prin intestine și plămâni direct în fluxul nostru sanguin și pot călători prin corpurile noastre în organele noastre vitale, inclusiv inimile și creierul nostru. Un nou studiu arată că apa îmbuteliată conține nanoplastice într-o cantitate de 100 de ori mai mare decât se credea.
Citește și: Agenția de Mediu avertizează: Când ar trebui să încetați să mai beți apă de la robinet

Apa îmbuteliată conține de 100 de ori mai multe particule de plastic decât se credea

În timp ce ideea de a mânca plastic este neliniștitoare în sine, preocuparea majoră aici este că aceste particule de plastic conțin substanțe chimice care pot întrerupe eliberarea naturală a hormonilor de către corpul nostru, crescând potențial riscul de tulburări de reproducere și anumite tipuri de cancer. De asemenea, pot transporta toxine pe suprafața lor, cum ar fi metalele grele, scrie Newsweek.

În trecut, cercetătorii au arătat că apa îmbuteliată poate conține zeci de mii de fragmente de plastic identificabile într-un singur recipient. Cu toate acestea, până de curând, doar microplasticele mai mari erau detectabile cu instrumentele de măsurare disponibile. Zona nanoplasticului a fost în mare măsură un mister.
Citește și: Carnea în sânge sau făcută mediu, pericol maxim pentru sănătate. Ai grijă ce comanzi la restaurant

„Anterior, aceasta era doar o zonă întunecată, neexploatată. Studiile de toxicitate doar au ghicit ce este acolo”, a declarat Beizhan Yan, chimist de mediu la Observatorul Pământului Lamont-Doherty de la Universitatea Columbia, într-un comunicat în care a anunțat un nou studiu alarmant. Potrivit acestui studiu, apa din sticlele de plastic conține de până la o sută de ori mai multe nanoparticule de plastic decât se credea anterior.

Apa îmbuteliată conține nanoplastice într-o măsură mult mai mare decât se credea

240.000 de fragmente de plastic pe litru de apă îmbuteliată

În acest nou studiu, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences , Yan și colegii săi au folosit tehnologie de ultimă oră pentru a evalua acest teritoriu neexplorat. Studiul a adus la lumină o descoperire alarmantă: apa din sticlele de plastic conține de până la o sută de ori mai multe nanoparticule de plastic decât estimările anterioare. Folosind o tehnologie inovatoare, cercetătorii au identificat, în medie, 240.000 de fragmente de plastic pe litru de apă, ridicând semne de întrebare cu privire la potențialul impact asupra sănătății. Această cantitate este de 10 până la 100 de ori mai mare decât estimările anterioare.
Citește și: Apa de la robinet poate fi nesănătoasă – Regula celor 4 ore

Studiul a arătat că cel mai frecvent tip de nanoplastice identificate a fost nailonul, probabil provenind de la filtrele de plastic utilizate în purificarea apei, urmat de tereftalatul de polietilenă (PET), materialul din care sunt fabricate sticlele de plastic. Aceste rezultate pot influența discuțiile despre modul în care apa este îmbuteliată și filtrată.

Cercetătorii speră că această descoperire va stimula cercetările suplimentare asupra impactului nanoplasticelor asupra sănătății umane și asupra ecosistemelor. Viitoarele studii vor viza și apa de la robinet, cu speranța de a înțelege mai bine nivelul de expunere al populației la aceste particule minuscule.

Continuați să citiți în Ziarul Românesc