Sistemul de protecție a victimelor abuzului domestic în Spania nu a funcționat – Două fetițe de origine română, de 2 și respectiv 4 ani, au fost otrăvite de tatăl lor care se separa de mamă. Ea depusese plângere pentru maltratare dar continua să lase fetițele cu tatăl, așa cum stabilise o instanță specializată în acest tip de situații. Dar cum funcționează sistemul VioGén pentru monitorizarea cazurilor de abuz în familie?
Acest sistem A fost creat în 2007. De atunci a strâns informații despre peste 700.000 de cazuri și a evaluat riscul a peste 633.000 de victime, potrivit Ministerului de Interne din Spania. Autoritățile monitorizează permanent informațiile acumulate în acest mecanism considerat de pioniera și studiază sute de victime (în general femei) directe sau indirecte (copii) ale violenței domestice.
Cel mai recent protocol de evaluare a riscurilor detaliază activitatea pe care forțele de ordine trebuie să o desfășoare pentru a investiga orice caz de violență domestică. La fel, obligația acestora de a sesiza din oficiu dacă au suficiente probe și chiar dacă victima nu are.
Cu toate informațiile colectate și incluse în sistemul VioGén în Spania, acesta atribuie un nivel de risc – „neapreciat”, „scăzut”, „mediu”, „ridicat” sau „extrem ”. Fiecare dintre niveluri poate fi modificat în sus de către agenți atunci când consideră că este necesar să protejeze mai bine victima. Rezultatul este comunicat instanței și procurorului într-un proces-verbal automatizat care este inclus în procesul-verbal de poliție.
Conform protocolului actualizat în 2019, atunci când se depune plângere sau se află despre un caz, primul pas este identificarea celor doi, victimă și agresor. Se consultă sistemul pentru a vedea dacă datele lor au fost deja înregistrate. Fiecare nivel de risc implică măsuri polițienești specifice de aplicare obligatorie și imediată.
În cazurile în care acest risc „nu este apreciat”, agenții se concentrează pe informarea femeii asupra resurselor disponibile la care poate merge și pe care le poate accesa. Atunci când sistemul determină un nivel „scăzut” de risc, femeii i se va asigura un număr de telefon de contact permanent.
Contactele telefonice „vor fi făcute discret” și „convenite” cu victima. Se va încerca rezoluțiile judiciare ale cauzei, deoarece acestea pot crește pericolul pentru femeie și pot cere o protecție mai mare. Agenții trebuie să informeze agresorul că situația sa se află sub controlul poliției.
Care este diferența între risc mediu, ridicat sau extrem?
Cu un nivel mediu de risc, măsurile sunt „sporite”. Se analizează dacă este necesară internarea victimei într-un centru de primire. Se stabilesc controale ocazionale la domiciliu, la locul de muncă și la școlile unde studiază copii. Se îndeamnă Parchetul să atribuie agresorului un dispozitiv de control telematic (brățară anti-abuz).
Cu un grad ridicat de risc victima este invitată să meargă la un adăpost. Sau să-și schimbe adresa. Verificările la domiciliu sau la locul de muncă sunt frecvente. Se efectuează și controale aleatorii ale agresorului. Se contactează și persoanele din jurul lui.
Protecția victimei în cazurile de risc „extrem” va fi permanentă. Dacă este cazul, sunt monitorizate și intrările și ieșirile copiilor la școală și este stabilit un control exhaustiv asupra agresorului.
În caz extrem, fiecare victimă primește un plan de siguranță personalizat cu măsuri de autoprotecție. Între acestea: purtarea în mod permanent a unui telefon mobil și utilizarea „în siguranță” a rețelelor sociale. În sfârșit, adoptarea rutinelor de siguranță în timpul călătoriei sau planificarea unei situații de „evadare” în cazul unei noi agresiuni. În cazul în care există copii minori, ei sunt instruiți cum să părăsească o cameră dacă are loc un eveniment violent și să meargă într-un loc sigur, potrivit interior.gob.es
Alina a avut încredere în fostul partener. Bărbatul, acum mort, trebuia să predea mamei fetițele duminică cel târziu la ora 18. Nu a făcut-o niciodată. Cei trei au fost găsiți în pat: tatăl, Larisa și Elisa: victime ale unui tip de substanță otrăvitoare. „Ordinul de restricție este pentru mamă”, nu pentru fiice, a răspuns Tribunalul după ce a aflat de crimă.
Cei care o cunosc pe Alina știu ce a determinat-o să-și predea fiicele presupusului ei agresor. „A spus că s-a purtat întotdeauna foarte bine cu fetele, că nu le-a făcut niciodată nimic ”, spune o sursă apropiată tinerei pentru elespanol. Potrivit sursei citate, femeia nu avea familie în Spania și intenționa să se întoarcă în România, dar pentru asta avea nevoie de acordul tatălui minorelor.