România și Bulgaria se alătură spațiului Schengen aerian și maritim: Un pas istoric către libera circulație deplină. Duminică, 31 martie, moment istoric pentru România și Bulgaria, deoarece cele două țări au devenit, în sfârșit, state membre, chiar dacă parțial, ale spațiului Schengen. România în Schengen supă 13 ani de așteptare: deși aderarea este parțială, fiind limitată la aeroporturi și porturi maritime, este un pas cu o mare încărcătură simbolică. Această decizie a ridicat controalele la frontierele aeriene și maritime ale ambelor țări, permițând cetățenilor lor să călătorească fără restricții către alte state membre Schengen.
România în Schengen, primii călători fără control
Deja după ora 00.00, primii călători români s-au urcat în avioane fără controlul pașapoartelor. După 13 ani de așteptare, aderarea parțială la Schengen este un pas important pentru România și Bulgaria, dar rămâne un pas intermediar, deoarece controalele rutiere la frontierele terestre vor fi menținute, din cauza dreptului de veto impus de Austria.
Conform noului cadru, controalele de frontieră pentru călătoriile aeriene și maritime între România și Bulgaria și alte state membre Schengen au fost eliminate. Cu toate acestea, chiar dacă controalele la frontiere sunt ridicate, poliția de frontieră va continua să efectueze acțiuni punctuale pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, precum și pentru a preveni și combate activitățile ilegale. Aceasta este o măsură menită să asigure securitatea și să prevină utilizarea abuzivă a noii libertăți de circulație.
Călătoria minorilor în noile condiții
În ceea ce privește cetățenii români minori, ei NU vor mai fi supuși controlului de frontieră și vor putea călători în spațiul Schengen cu aceleași documente ca și până în prezent. Totuși, vor fi necesare anumite documente în cazul în care minorii călătoresc însoțiți de un singur părinte sau de o altă persoană.
Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare:
► Document de călătorie valabil
►Acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi
►Acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele
►Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens
►Doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei
Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de:
►Document de călătorie valabil
►Acord din partea ambilor părinţi
►Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte
►Pentru a verifica dacă cetăţenii români minori şi însoţitorii acestora sunt în posesia documentelor amintite, poliţiştii de frontieră pot efectua verificări punctuale în incinta aeroportului. Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.
Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.
Citiți și: Citește acum condițiile de călătorie din 31 martie, după intrarea României în spațiul Schengen aerian și maritim
Deocamdată, controalele rutiere vor fi menținute din cauza dreptului de veto impus de Austria, singura țară din UE reticentă în a permite acestor două țări să intre în zonă, de teama unei sosiri semnificative a solicitanților de azil.
„Românii se simțeau tratați diferit”
Este o „chestiune de demnitate”, a spus Ştefan Popescu, expert în relaţii internaţionale cu sediul la Bucureşti. „Orice român, fiind nevoit să stea la o altă coadă decât ceilalți cetățeni europeni, a simțit că este tratat diferit”, a spus el pentru AFP. „Acest lucru va favoriza integrarea noastră în UE”, a comentat analistul, făcând aluzie la „o piatră de hotar importantă”, chiar dacă a durat ceva timp să ajungă.
Citește și : Ce se schimbă pentru minorii români după intrarea în Spațiul Schengen
Pe aeroportul din București , capitala României, unde cele mai multe zboruri sunt destinate țărilor din spațiul Schengen, angajații au muncit toată săptămâna pentru a se pregăti pentru această schimbare. Guvernul a promis că va întări agenții pentru a efectua controale aleatorii, concentrate în special asupra minorilor, „pentru a-i împiedica să cadă pradă rețelelor de trafic de persoane”, scrie ABC.
Citiți și: Cum vor fi controalele Schengen pentru români după 31 martie: Poliţiştii de frontieră rămân în aeroporturi
Odată cu aderarea României și a Bulgariei, Schengen va avea 29 de membri: 25 din cele 27 de state UE, pe lângă vecinii săi Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein.
Transportul rutier, „la limită”
Potrivit unuia dintre principalele sindicate românești din sectorul transportului rutier, șoferii de camion trebuie să aștepte între 16 și 18 ore la granița cu Ungaria și „20 până la 30 de ore” pentru a intra în Bulgaria, deși uneori există „vârfuri” de până la trei zile” la ambele puncte de trecere. „Am așteptat 13 ani, suntem la limită”, a reacționat secretarul general al sindicatului, Radu Dinescu, deplângând „pierderi financiare” colosale pentru sector.