Muncitori înșelați în Olanda. Mulți români care ajung să muncească în Olanda sunt angajați prin agenții de muncă. Aceste agenții rețin o parte din banii care sunt plătiți de firme, asta se știa, dar că ajung să rețină mai mult de jumătate din bani, este un comportament care provoacă o mare nemulțumire. Dar că nici acei puțini bani nu mai ajung la oameni, asta e deja o ticăloșie. Presa din Olanda scrie despre un român, montatorul de conducte Florin care a lucrat într-o rafinărie din Rotterdam, dar acum trebuie să-și ia banii printr-o agenție de angajare din Lituania. Un raport publicat miercuri solicită încetarea unor astfel de construcții false. „Dacă primesc doar 18 euro, unde sunt restul banilor?” (continuă după fotografie)
Citiți și: Olanda a trecut la salariul minim pe oră – Cât câștigă un angajat. Exemplu de calcul
Muncitori înșelați în Olanda
O lucrare mare într-o rafinărie din Rotterdam în martie anul trecut: În acest scop a venit în Olanda montatorul român de țevi Florin. Dar odată ajuns aici a intrat la sudat, munca s-a dovedit a fi în principal ture de noapte și lucru într-un mediu periculos care îi impunea să poarte îmbrăcăminte de protecție și o mască. „Nu mi s-a spus asta, așa că am vrut mai mulți bani pentru asta decât cei 18 euro pe oră pe care îi voi primi. Și așa trebuie să fie”, spune Florin. (continuă după fotografie)
Citiți și: Măsuri drastice împotriva angajatorilor necinstiți. „Lucrătorii străini riscă să nu-și primească salariile”
Pentru că nu au venit mai mulți bani și echipamente de protecție mai bune, Florin a aruncat aparatul de sudură și s-a întors în România, scrie bd.nl. Acum, multe luni mai târziu, încă își așteaptă banii pentru orele în care a lucrat la Rotterdam. „Peste 1000 de euro. Dar toate agențiile de ocupare a forței de muncă implicate în acest caz nu mai răspund.” Sau dau vina una pe alta.(continuă după fotografie)
Citiți și: Vameșii germani confiscă acest produs de la cei care călătoresc cu avionul, se aplică și amenzi foarte mari
Românul a fost angajat de o firmă olandeză, dar a ajuns la o agenție de angajare olandeză și una lituaniană. „Nu am fost niciodată în Lituania. Dar olandezii au vrut să mă plătească prin acea companie.” Lanțul de firme de detașare nu a aranjat doar munca lui Florin, ci și locuința și transportul acestuia în Olanda. „Uneori trebuie să petreci două ore într-o dubă după muncă pentru a ajunge la locul unde te-au cazat.”
► Fermierii blochează această graniță a Germaniei timp de trei zile!
„Fără cetățeni de categoria a treia”
Tocmai astfel de construcții avertizează Consiliul Consultativ pentru Migrație în raportul „Fără cetățeni de categoria a treia”, care a fost publicat miercuri. Acesta a fost prezentat ministrului Afacerilor Sociale și Ocupării Forței de Muncă, Karien van Gennip, miercuri după-amiază.
Consiliul constată că un număr tot mai mare de lucrători migranți fac un ocol pentru a lucra în Țările de Jos, fiind detașați în Țările de Jos prin intermediul agențiilor de ocupare a forței de muncă, de exemplu, în Polonia și Lituania. Aceasta se referă acum la aproximativ 90.000 de migranți de muncă, dintre care aproximativ 22.500 din afara UE. Consiliul vorbește despre „construcții simulate” care sunt înființate de agențiile de ocupare a forței de muncă și sunt destinate doar să creeze cortine de fum și să beneficieze de costuri mai mici în alte țări.
Un român care lucrează în Olanda trebuie să primească salariul minim olandez
De exemplu, un român care lucrează în Olanda trebuie să fie plătit conform salariului minim olandez. Dar dacă este angajat printr-o agenție de ocupare a forței de muncă din Lituania, costurile asigurărilor sociale (inclusiv pensiile și asigurările de sănătate) trebuie plătite acolo. Și sunt mai jos acolo. „S-ar putea să nu implice mulți bani pe oră de persoană, dar dacă aveți o masă suficientă ca agenție de angajare temporară, vă poate aduce mulți bani”, spune Monique Kremer, președintele consiliului consultativ. Și angajarea temporară. agentia poate oferi angajatului mai ieftin la firmele de angajare.
Cum îți poți obține, ca român, beneficiile în Lituania dacă nu ai fost niciodată în acea țară?
Monique Kremer, Consiliul Consultativ pentru Migrație
Dar, crede ea, companiile sunt preocupate în principal de crearea unei cortine de fum. Kremer: „Dacă un angajat se îmbolnăvește sau se află în incapacitate de muncă, cum își va primi beneficiile? Ar trebui să-l iei într-o țară în care nu ai fost niciodată? Și prima de șomaj pe care ai plătit-o? Cum vei obține dreptate?”
Consiliul îl îndeamnă pe ministru să oprească „cursa către jos” a costurilor cu forța de muncă. „Vorbește-le companiilor de angajare despre responsabilitatea lor, trebuie să știe cine lucrează pentru ei.” De asemenea, ar trebui luată în considerare eliminarea contractelor de muncă flexibile „în sectoarele în care au loc multe abuzuri”. „Au făcut deja asta în Germania în industria cărnii.”
Diferența de la 18 la 40 de euro
Muncitori înșelați în Olanda – FairWork, o organizație olandeză care luptă împotriva exploatării prin muncă, luptă și împotriva structurilor opace de angajare temporară care circulă prin mai multe țări. „Această metodă de detașare este doar în avantajul angajatorilor. În orice caz, nu este conceput pentru a aranja problemele în mod corespunzător pentru lucrătorii migranți. Ei nu știu unde să meargă cu plângeri”, spune Karin Burgerhout de la FairWork. „Mai mult, vedem că atunci când acești oameni se plâng în cele din urmă sau raportează, nu îi ajută suficient. Ne-am dori ca autoritățile să fie mai angajate din poziția lor, de exemplu, ajutând cu revendicările salariale.”
Organizația se angajează acum și în fața montatorului român de țevi Florin, care încă își așteaptă cei 1000 de euro. În orice caz, ar dori să câștige mai mulți bani din munca lui. „Dacă o companie plătește 40 de euro pe oră pentru o agenție de muncă temporară, iar eu primesc 18 euro de la ea, unde se duc restul banilor?”
În același timp, românul este și pragmatic. De ani de zile lucrează în toată Europa. Dacă i se oferă un loc de muncă bun care plătește mai mult decât poate câștiga în România, se duce. „Și atunci nu contează pentru mine dacă agenția de ocupare a forței de muncă a inventat o construcție prin Lituania, Vietnam sau Cambodgia. Atâta timp cât vin banii.”
Muncitori înșelați în Olanda – Ministru: „Prea des oamenii din Țările de Jos sunt tratați nedemn”
Politicienii nu trebuie doar să combată abuzurile care implică lucrătorii migranți, ci și să analizeze cu atenție cauzele acestora, spune ministrul în funcție, Karien van Gennip (Afaceri Sociale), într-un răspuns la raport. Țările de Jos trebuie să înceapă să aprecieze din nou valoarea muncii. „Dacă un angajator îmi spune că este mai ieftin să vină trei bulgari vara decât să investesc într-un robot de cules, atunci ceva se întâmplă.”
Lucrătorii care sunt detașați în Țările de Jos printr-o companie dintr-o altă țară a UE joacă un rol din ce în ce mai important în discuția despre migrația forței de muncă, potrivit Van Gennip. „Prea des avem de-a face cu oamenii din Țările de Jos într-un mod pe care îl consider nedemn de Țările de Jos”.
Lucrătorii migranți rămân necesari, spune Van Gennip, dar există mai multe modalități de a combate penuria de forță de muncă. Mai mulți oameni trebuie să meargă la muncă sau să lucreze mai multe ore. Și comunitatea de afaceri trebuie să investească și în noi tehnologii, astfel încât anumite lucrări să nu mai fie făcute de oameni.