Diaspora îşi va putea alege reprezentanţii în Congresul Românilor de Pretutindeni care se va organiza în acest an la Bucureşti. Cogresmanii diasporei nu vor mai fi desemnaţi şi nici aleşi de o comisie din MAE pe baza unor plicuri cu semnături strânse în mod netransparent.
Potrivit noii metodologii, propuse de Comisia pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, semnăturile vor fi necesare pentru acceptarea candidaturilor, nu pot candida decât cei care au o anumită susţinere din partea comunităţii. Dar apoi vor urma alegeri în bună regulă pentru ocuparea locurilor din Congres. Mai mult, birourile electorale constituie la consulate şi ambasade vor fi constituie în colaborare cu asociaţiile româneşti din jurisdicţie.
Gazeta Românească a intrat în posesia acestei metodologii, rămasă secretă până acum, şi suntem în măsură să vă prezentăm ÎN EXCLUSIVITATE cele mai importante prevederi din textul care se va discuta mâine, 19 mai, în Comisiile parlamentare de specialitate reunite din Parlamentul de la Bucureşti.
Iată cele mai importante prevederi:
Candidaturi
Candidaţii la mandatele de delegaţi la Congres îşi vor depune candidaturile, în mod individual, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în jurisdicţiile cărora sunt rezidenţi/domiciliaţi.
Dosarele candidaţilor, vor cuprinde în mod obligatoriu:
- un CV în format Europass,
- Actul de rezidenţă/domiciliu atestând rezidenţa în aria de jurisdicţie pentru care se depune candidatura (copie),
- Lista de susţinători.
Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, CNP-ul, numărul actului de rezidenţă/domiciliu şi semnătura.
Candidaturile se depun şi se înregistrează la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în jurisdicţiile cărora sunt rezidenţi/domiciliaţi, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data stabilită pentru organizarea Congresului.
Susținători
Câţi susţinători sunt necesari pentru ca o candidatură să fie acceptată? Metodologia prevede un algoritm de stabilire a numărului de susţinători, astfel:
COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI CU PESTE 1.000.000 DE MEMBRI:
200 susţinători/jurisdicţia fiecărei misiuni diplomatice (ambasade şi oficii consulare)
COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI CU PESTE 100.000 DE MEMBRI:
150 susţinători/jurisdicţia fiecărei misiuni diplomatice (ambasade şi oficii consulare)
COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI CU PESTE 10.000 DE MEMBRI:
75 susţinători/jurisdicţia fiecărei misiuni diplomatice (ambasade şi oficii consulare)
COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI CU SUB 10.000 DE MEMBRI:
50 susţinători/jurisdicţia fiecărei misiuni diplomatice (ambasade şi oficii consulare)
Candidaţii vor atesta, printr-o declaraţie pe proprie răspundere (Anexa 2), autenticitatea şi legalitatea semnăturilor susţinătorilor.
Candidatura este admisă doar într-o singură jurisdicţie şi pe o singură listă.
Nu sunt eligibili funcţionarii publici angajaţi ai statului român care desfăşoară activităţi în străinătate, adică personalul contractual, persoanele care deţin funcţii instituţionale sau colaboratori şi salariaţi ai acestora.
Biroul electoral
Listele de candidaţi sunt validate de un birou specific electoral organizat pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, condus de şeful misiunii sau un reprezentant al acesteia;
Din biroul electoral prezentat nu pot face parte candidaţii propuşi pentru alegeri;
Membrii biroului electoral de jurisdicţie sunt numiţi de şeful misiunii diplomatice în colaborare cu asociaţiile româneşti din jurisdicţie;
Votul
Urmează cea mai mare schimbare faţă de metodologia anterioară: votarea candidaţilor.
Alegerea delegaţilor la Congres va avea loc în ultima duminică a lunii ….., în intervalul orar 08:00 – 20:00 (ora locală).
Cetăţenii români rezidenţi care au drept de vot sunt cei care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor, inclusiv;
Alegerea delegaţilor se va face prin vot direct, personal şi secret aplicat listelor de candidaţi concurenţi.
Modalitatea de exprimare a votului este prin vot direct la urne în secţiile de vot organizate în interiorul misiunilor diplomatice şi oficiile consulare ale României, astfel:
– Alegătorul votează trasând un semn ”X” pe patrulaterul corespondent candidatului favorit. Fiecare alegător îşi poate exprima o singură preferinţă;
– Votul este nul, dacă „X” este aplicat pe mai multe patrulatere, în afara acestora sau nu a fost aplicat.
Rezultatele alegerilor
După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:
- desigilează urnele, una câte una, numără buletinele de vot şi deschide buletinele de vot unul câte unul;
- la deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare numele şi prenumele candidatului votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi;
- buletinele de vot deschise se grupează pe candidaţi, se numără şi se leagă separat;
- voturile nule şi voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat se consemnează în câte un tabel separat de secretarul biroului electoral al secţiei de votare.
- Biroul electoral de jurisdicţie, în baza rezultatelor scrutinului, trece la proclamarea aleşilor şi redactarea procesului verbal al scrutinului, care este semnat de toţi membri biroului;
Procesele verbale şi eventualele contestaţii ale membrilor birourilor electorale de jurisdicţie se transmit, în format electronic sau prin intermediul faxului la Biroul electoral central din cadrul D.P.R.R.P. Biroul electoral central va fi format din reprezentanţi desemnaţi ai MAE-D.P.R.R.P şi cele două comisii ale Parlamentului, care îşi vor desfăşura activitatea la sediul Ministerului Afacerilor Externe – D.P.R.R.P.
Noua metodologie va fi discutată mâine, 19 mai 2015, în şedinţa comună a Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României şi Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, începând cu ora 14.00. Tema principală a şedinţei va fi „armonizarea Metodologiei privind organizarea procesului de desemnare a delegaţilor pentru primul Congres al românilor de pretutindeni.”
Anul trecut, Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici, pe atunci miniştri, au trimis la Parlament o propunere de umplere a scaunelor Congresului Diasporei, propunând o metodologie cel puţin bizară: ar fi urmat să obţină un loc în acest Congres, deci să fie reprezentanţi ai comunităţii din zona lor, cei care ar fi adus cele mai multe plicuri cu susţinători la consulat. Nu exista niciun control pentru adunarea semnăturilor, ci doar o declaraţie pe proprie răspundere că acestea sunt reale.
Primul Congres ar fi trebuit să aibă loc în 29-30 noiembrie 2014, aşa a promis chiar premierul Victor Ponta înainte de pierderea alegerilor. Din cauze încă neexplicate oficial, Congresul s-a amânat sine die. Noul ministru venit în locul lui Bogdan Stanoevici, Angel Tîlvăr a promis încă de la începutul mandatului său că anul acesta se va organiza acest for de reprezentare al românilor din străinătate prevăzut de o lege aprobată în 2007.
Sorin Cehan
Algoritm de distribuţie a mandatelor de delegaţi
COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI CU PESTE 1.000.000 DE MEMBRI: 15 mandate
COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI CU PESTE 100.000 DE MEMBRI: 8 mandate
COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI CU PESTE 10.000 DE MEMBRI: 3 mandate
COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI CU SUB 10.000 DE MEMBRI: 1 mandat
TOTAL = 224 MANDATE
Iată câţi delegaţi vor avea comunităţile din ţările cu cele mai mari comunităţi de români:
ITALIA 15
Ambasada Roma 5
C.G. Bologna 2
C.G. Torino 2
C.G. Milano 2
C.G. Trieste 2
C.Catania 2
SPANIA 15
Ambasada Madrid 3
C.G. Sevilla 3
C. Castellon 3
C.G. Barcelona 2
C.G. Bilbao 1
C. Ciudad Real 1
C. Zaragoza 1
Vice C. Almeria 1
GERMANIA 8
Ambasada Berlin 4
C.G. Bonn 2
C.G. München 2
MAREA BRITANIE 8
Ambasada Londra 8
R.MOLDOVA 15
Ambasada Chişinău 5
C.G. Bălţi 5
C.G. Cahul 5
SUA 15
Ambasada Washington 4
C.G. New York 4
C.G. Chicago 3
C.G. Los Angeles 4
CANADA 8
Ambasada Ottawa 3
C.G. Toronto 2
C.G. Montreal 2
C.G. Vancouver 1