Aproape jumătate din beneficiarii Bürgergeld sunt străini – 47% dintre beneficiarii de Bürgergeld (banii pentru cetățeni) din Germania sunt străini. Dar ei reprezintă doar aproximativ 15% din locuitorii Germaniei. Aceste cifre publicate de „Bild” provin dintr-o mică anchetă a deputatului AfD René Springer. 704.000 de beneficiari de Bürgergeld sunt ucraineni, care reprezintă aproximativ 12,8% din totalul beneficiarilor de prestații. 16,7% dintre beneficiarii de prestații pentru cetățeni provin din țări non-europene precum Afganistan, Somalia sau Eritreea. În total, Germania a cheltuit 42,6 miliarde de euro cu „banii pentru cetățeni” în 2023, cu șase miliarde de euro mai mult decât în 2022. Continuă după fotografie
Aproape jumătate din beneficiarii Bürgergeld sunt străini
Aproape fiecare al doilea destinatar al așa-zișilor „bani de cetățean” nu este deloc cetățean. Din 2010, proporția beneficiarilor de sprijin non-germani a crescut de la 19,6% la 47,3% (2023), după cum arată noile cifre ale guvernului federal. Aceasta înseamnă că proporția străinilor în rândul beneficiarilor de venit pentru cetățeni a crescut semnificativ mai rapid decât în rândul populației în ansamblu. În aceeași perioadă, conform Oficiului Federal de Statistică, proporția străinilor în totalul populației a crescut „doar” de la 9 la 15 la sută, scrie BILD. Continuă după fotografie
Citiți și: Eurodeputatul face o dezvăluire șoc: „Câștig 60.000 de euro pe lună” – VIDEO
În termeni absoluti, beneficiarii străini de securitate de bază s-au dublat din 2010 – chiar dacă numărul total de beneficii pentru cetățeni și beneficiarii Hartz IV a scăzut.
▶︎ În 2010, 6.415.013 de persoane au primit sprijin, inclusiv 1.254.961 de persoane fără pașaport german.
▶︎ În 2023 erau 5.485.401 beneficiari ai ajutorului cetățean, cu aproape un milion mai puțini. Însă numărul beneficiarilor străini de prestații pentru cetățean a crescut cu peste 1,3 milioane, până la 2.597.300.
▶︎ Recent, ponderea străinilor din banii cetățenilor a crescut din ce în ce mai rapid: în 2020 era de 37,6 la sută, în 2022 era de 43 la sută.
703.660 de ucraineni au beneficiat de venitul pentru cetățeni în 2023 – adică 12,8% din toți beneficiarii de sprijin. Dar: Chiar dacă excludem ucrainenii care au dreptul la prestații din 2020, ponderea străinilor în venitul pentru cetățeni a crescut (de la 37,6 la sută la 39,8 la sută).
O proporție și mai mare dintre beneficiarii de prestații pentru cetățeni (16,7% sau 914.208) provin din țări non-europene de azil, cum ar fi Afganistan, Eritreea, Irak, Iran, Nigeria, Pakistan, Somalia și Siria. Continuă după fotografie
Citiți și: Planuri pentru desființarea Bürgergeld în forma actuală: „Oamenii trebuie să muncească”
Imigrarea în sistemele sociale sau pe piața muncii?
Guvernul federal a publicat cifrele la cererea membrului Bundestag-ului René Springer (AfD). „Imigrarea în sistemele noastre sociale este un fapt dovedit statistic”, spune el. El cere ca străinilor să li se refuze beneficiul de cetățenie în principiu – deși cu multe excepții. Continuă mai jos
Pascal Kober, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar FDP pentru piața muncii și politica socială, critică, de asemenea, „eșecurile în integrarea pe piața muncii, care nu a fost suficient de ambițioasă și pragmatică”. Scopul trebuie să fie „imigrarea pe piața muncii, nu în sistemele sociale”. Dar Dr. Dominik Groll (IfW Kiel) contrazice: „Există și imigrație pe piața noastră de muncă. Fiecare loc de muncă nou creat este deja ocupat matematic de un străin.”
Citiți și: Germania, industria de curățenie fără angajați: „Demisie pentru Bürgergeld”
Potrivit unei purtătoare de cuvânt a Oficiului Federal pentru Muncă și Afaceri Sociale (BMAS), numărul de angajați germani a scăzut cu aproximativ 99.000 în aprilie față de anul precedent, în timp ce ocuparea forței de muncă în străinătate a crescut cu 311.000. Aproximativ jumătate din aceasta revine ucrainenilor și cetățenilor din țări care solicită azil, precum Siria, Irakul și Afganistanul. Cu toate acestea, ea recunoaște: „Economia slăbită face în prezent mult mai dificilă plasarea oamenilor la locul de muncă”. Prof. Enzo Weber de la Institutul pentru Piața Muncii și Cercetare Profesională (IAB) din Nürnberg explică: „Experiența arată că ratele de ocupare a forței de muncă cresc semnificativ și pentru refugiați în câțiva ani.”