Infractorii români pot fi extrădați în România numai după examinarea atentă a condițiilor de detenție, a decis Curtea Constituțională Federală din Germania (Bundesverfassungsgericht – BVerfG)
Atunci când extrădează infractori în România, instanțele germane trebuie să examineze cu atenție posibilele condiții inumane din închisorile de acolo.
În cazul informațiilor incomplete sau contradictorii din partea autorităților române cu privire la situația din centrul de detenție, instanța însăși trebuie să evalueze dacă plasamentul este rezonabil, a decis Curtea Constituțională Federală din Karlsruhe prin hotărârea AZ: 2 BvR 908/21, publicată marți, 7 septembrie.
Cazul a vizat un român arestat în Germania pe baza unui mandat european de arestare. Bărbatul fusese condamnat de un tribunal din România (Tribunalul din Urziceni) la un an și patru luni de închisoare pentru conducere fără permis și pentru conducerea unei mașini neînmatriculate.
Pentru a decide extrădarea, procurorul a solicitat autorităților române informații despre condițiile de detenție locale.
Acestea au spus că bărbatul urma să fie închis într-un spațiu de 2,2 metri pătrați, cu pat și mobilier, în Penitenciarul Poarta Albă din județul Constanța, fără însă a menționa dacă este vorba sau nu de o celulă la comun. În timpul zilei, însă, putea să-și părăsească celula.
Extrădarea a fost suspendată ca urmare a procedurilor inițiate de român la Curtea Europeană de Justiție, acesta plângându-se că în România condițiile de detenție sunt inumane. Autoritățile române au anunțat atunci că spațiul de detenție va avea trei metri pătrați.
De asemenea, acestea au subliniat că „apariția sporadică” a infestărilor cu paraziți, indicată în motivele românului, a fost cauzată doar de „promiscuitatea unora dintre deținuții găzduiți și de profilul centrului de detenție”.
Curtea Regională Superioară (OLG) Schleswig s-a bazat pe asigurarea că bărbatul va beneficia de condiții umane de detenție, admițând extrădarea.
Curtea Constituțională Federală s-a opus. Condițiile de detenție din România au arătat deficiențe sistemice sau generale.
Într-un astfel de caz, instanțele germane ar trebui să își prezinte propriul prognostic de risc în ceea ce privește măsura în care infractorul care urmează să fie extrădat este de fapt amenințat cu detenție inumană.
Acest lucru se aplică cu atât mai mult dacă autoritățile române furnizează informații contradictorii sau incomplete cu privire la condițiile de detenție. De exemplu, ca în cazul de față, cu privire la dimensiunea spațiului de detenție. OLG trebuie să decidă din nou asupra extrădării.