Sari la conținut

De ce nu reacționează la fel toate persoanele infectate cu noul coronavirus? Explicațiile unui celebru virusolog german

Etichete:
07/05/2020 15:15 - ACTUALIZAT 03/01/2022 17:51

Nu toate coronavirusurile au un impact semnificativ asupra organismului. Virusologul german Christian Dorsten a publicat un studiu în care arată că o treime din populaţie ar putea avea un grad de imunitate împotriva COVID-19 de la celelalte răceli provocate de alte coronavirusuri.

Virusologul susţine că persoanele cu simptome mai uşoare de COVID-19 sau chiar cele asimptomatice ar putea beneficia de pe urma altor infecţii de la alte coronavirusuri, în anotimpul rece. Studiul lui arată că există la un anumit nivel o imunitate în rândul populaţiei de la alte coronavirusuri.

Echipa lui Drosten a fost implicată în studiul aşa numitelor celule T ajutătoare, care sunt un factor al răspunsului imun. Când au examinat aceste celule de apărare, cercetătorii au văzut că la 34% dintre pacienţi, celulele T reactive recunoşteau anumite părţi ale noului coronavirus.

Aşa numita reactivitate poate fi aşteptată la contactul cu boala. Cu toate acestea, pacienţii nu au avut niciun contact cu SARS-CoV-2, potrivit lui Drosten. Faptul că mai existau celule reactive se poate datora infecţiilor cu coronavirusuri umane în anotimpul rece.

Christian Drosten a făcut prima astfel de observaţie la nivel global, dar a avertizat că rezultatele nu trebuie să fie interpretate excesiv. În niciun caz, concluzia nu este că o treime din populaţie este imună.

Există şi alte explicaţii pentru oamenii cu simptome uşoare sau asimptomatici. Persoanele afectate au primit mai puţine virusuri la început sau au o imunitate şi o formă fizică foarte bună, în general.

A fost necesară sau nu carantina totală?

Când a discutat despre estimările Institutului Robert Koch a numărului de cazuri după carantină, Drosten a spus că statisticile pot fi denaturate. Aşa că, a solicitat unui grup specializat să calculeze un model ţinând cont şi de alte efecte.

Drosten a subliniat că testarea a fost crescută foarte puternic în luna martie, în timp ce numărul de infecţii a crescut şi el în timp real: 87.000 de teste au fost făcute într-o săptămână începând cu 2 martie, 127.000 săptămâna următoare şi 348.000 după alte 7 zile, scrie ZDF, citat de fanatik.ro. 

Însă, apoi, testarea a rămas la fel şi cercetătorii se întreabă acum dacă a fost sau nu necesară carantina totală în ţările care au luat această decizie.

Continuați să citiți în Ziarul Românesc