Numărul cazurilor de febră denga și alte boli transmise de țânțari este în creștere semnificativă în Europa, deoarece schimbările climatice creează condiții mai favorabile pentru răspândirea speciilor invazive, a avertizat marți Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). ECDC a constatat că anul trecut au existat 130 de cazuri de denga autohtone în UE/SEE, comparativ cu doar 71 în perioada de zece ani cuprinsă între 2010 și 2021. Simptomele includ febră mare, dureri de cap, dureri corporale, greață și erupție cutanată.
CITIȚI ȘI ►Adio țânțarilor: trucul viral cu hârtia igienică pentru a-i respinge
Numărul cazurilor importate a crescut de asemenea, la 1.572 în 2022 şi 4.900 în 2023, când a atins cel mai înalt nivel al său de la debutul monitorizării europene în 2008. (Continuă mai jos)
Schimbările climatice creează condiții favorabile țânțarilor invazivi
„Europa constată deja că schimbările climatice creează condiţii mai favorabile pentru răspândirea ţânţarilor invazivi în zone care erau în trecut scutite şi, totodată, infectarea unui număr tot mai mare de persoane cu maladii precum febra denga”, a spus Andrea Ammon, directoarea ECDC.
În ceea ce priveşte virusul Nilului de Vest, 713 cazuri autohtone au fost înregistrate în 123 de regiuni din nouă ţări membre ale UE în 2023, cu 67 de decese. Deşi acest număr reprezintă o scădere în raport cu cele 1.133 de cazuri din 2022, numărul regiunilor afectate se află la cel mai înalt nivel al său de după anul 2018.
Ţânţarul responsabil cu răspândirea virusului Nilului de Vest, Culex pipiens, este originar din Europa şi este prezent în toată regiunea UE/SEE, potrivit comunicatului publicat de ECDC. Ţânţarul Aedes albopictus (ţânţarul-tigru), cunoscut pentru transmiterea virusurilor denga, chikungunya şi Zika, „se răspândeşte spre nordul, estul şi vestul Europei şi are de acum populaţii autonome în 13 ţări din UE/SEE”, au dezvăluit reprezentanţii ECDC.
Specia Aedes aegypti, responsabilă pentru răspândirea febrei galbene, febrei denga, chikungunya şi Zika, s-a stabilit recent în Cipru şi în mai multe regiuni de la periferia UE, precum arhipelagul Madeira şi insulele franceze din Marea Caraibilor. „Se aşteaptă ca schimbările climatice să aibă un impact semnificativ asupra răspândirii bolilor transmise de ţânţari în Europa, de exemplu prin crearea unor condiţii de mediu favorabile pentru stabilirea şi creşterea populaţiilor de ţânţari”, subliniază ECDC.
CITIȚI ȘI ► Țineți țânțarii la distanţă cu acest remediu casnic: „Efectul este miraculos”
Măsuri de protecție
Aceeaşi agenţie europeană consideră că măsurile coordonate de control, cum ar fi plasele de ţânţari, insecticidele şi pulverizarea în locuinţe a unor insecticide cu efect remanent, sunt esenţiale pentru a limita aceste boli. Îndepărtarea apei stagnante de pe balcoane şi din grădini, precum şi protecţia personală, sunt, de asemenea, măsuri indispensabile, a adăugat ECDC.