Pentru mulți oameni, a vorbi despre un deces poate da fiori pe șira spinării. La fel, când vine vorba de testament, gândul merge spre un eveniment neplăcut și fiorii care îl însoțesc. Dar, de fapt, este vorba de grija pe care o avem față de persoanele care le sunt dragi și despre agoniseala proprie în timpul unei vieți. Există două tipuri principale de testament și anume testamentul olograf și testamentul notarial deschis. Fiecare dintre aceste opțiuni are avantaje și dezavantaje distincte. Alegerea între ele depinde de circumstanțele individuale ale persoanei care întocmește testamentul. Vă prezentăm aici cele mai importante aspecte și avantajele și dezavantajele fiecăruia. Apoi vom afla cât costă să faci un testament și ce se întâmplă dacă nu se face testament. (Continuă să citești mai jos)
Citește și: Așa se face transferul de proprietate al mașinii după moștenire, divorț sau donație
De ce să faci un testament: Avantaje și dezavantaje
Testamentul Olograf
Testamentul Olograf – Avantaje:
- Poate fi întocmit fără implicarea unui notar
- Nu este nevoie costuri asociate cu serviciile notariale
- Oferă posibilitatea de a exprima voința personală în mod direct
Testamentul olograf – Dezavantaje:
- Anularea sa este o problemă frecventă, deoarece nu există mărturii de la un notar cu privire la autenticitatea documentului
- Poate provoca discuții și contestări cu privire la capacitatea persoanei de a întocmi un testament
- Moștenitorii pot întâmpina dificultăți în verificarea autenticității testamentului și în procesul de oficializare
Testamentul Notarial
Testamentul Notarial Deschis – Avantaje:
- Implică participarea unui notar, ceea ce sporește autenticitatea și validitatea documentului
- Reduce riscul de contestare și anulare a testamentului
- Ușurează procedurile de verificare și oficializare pentru moștenitori
Testamentul Notarial Deschis – Dezavantaje:
- Implică costuri notariale suplimentare
- Necesită programarea unei întâlniri cu notarul și respectarea anumitor formalități
În final, alegerea dintre cele două tipuri de testamente depinde de preferințele și circumstanțele individuale. Dacă se dorește o procedură mai simplă și mai puțin susceptibilă la contestări, un testament notarial deschis poate fi o opțiune mai potrivită. (Continuă să citești mai jos)
Cât costă să faci un testament la notar
Este întotdeauna recomandat să căutați un sfat juridic pentru a lua decizia potrivită în funcție de situația specifică. Milioane de persoane recurg însă la testamentul notarial deschis. Este aproape singurul testament care se face astăzi, pentru că are avantaje enorme în comparație cu celelalte forme. Presupune consemnarea ultimului testament, într-un act public în fața notarului. Se poate beneficia de sfatul și consilierea acestuia. >>> Citește și: „Unul dintre frați nu contribuie la cheltuielile de întreținere”: Copiii sunt obligați să își îngrijească părinții?
Notarul te informează și te sfătuiește cu privire la diferitele modalități prin care se poate dispune de bunuri și cum să obțină ceea ce dorește. Notarul va sfătui mereu cu privire la modul de realizare a acestora și va putea informa și despre consecințele fiscale, întotdeauna în cea mai strictă confidențialitate. Notarul este însărcinat și cu păstrarea testamentului, potrivit notariado.org. Originalul rămâne mereu în posesia sa. Ceea ce i se dă testatorului este doar o copie.
Registrul ultimelor voințe
Testamentul se realizează prin Registrul general al ultimelor voințe. Astfel, se știe care dintre ele a fost ultimul testament. Trebuie doar să mergi la notar cu DNI și să explici cum vrei să lași bunurile. El va întocmi testamentul în scris. De multe ori, prezența martorilor nu este necesară. Este foarte simplu și nu este nevoie să faceți un inventar al bunurilor pe care le aveți. În Spania, de exemplu, testamentul este un document foarte ieftin. Indiferent de cât valorează bunurile, costă puțin peste 36 de euro. Dacă este mai lung decât în mod normal, prețul poate crește ușor (se întâmplă foarte rar este să depășească 60 de euro).
Ce se întâmplă dacă nu se face testament
Dar ce se întâmplă dacă nu se face testament? De obicei vorbim de situații foarte problematice care pot avea consecințe economice importante în bugetul unei familii. Prima problemă care apare dacă cineva moare fără să fi făcut testament este ce se întâmplă cu moștenirea. Contrar a ceea ce cred unii oameni, moștenirea nu se pierde, nici nu ajunge 100% la stat. Dacă nu ai stabilit cine sunt moștenitorii, legea îi va numi, în funcție de ordinea rudeniei. Astfel:
- Cu copii, moștenirea este împărțită între toți în mod egal.
- Dacă vreunul dintre copii a murit înaintea ta, trebuie făcută diferența: dacă acest copil a avut la rândul său descendenți, le corespunde în egală măsură cu ceea ce i-ar fi revenit tatălui sau mamei. Dacă copilul decedat nu a avut descendenți, moștenirea se împarte numai între copiii care sunt în viață la moartea tatălui sau a mamei.
- Dacă ai fost căsătorit, la soție ajunge o treime din moștenire. În plus, după cum este firesc, jumătate din bunurile care sunt proprietate conjugală îi corespund, deoarece acele bunuri sunt deja în cote egale pe durata de viață a ambilor.
- Dacă nu ai copii, ordinea este următoarea: Părinților, în părți egale dacă trăiesc amândoi, sau dacă trăiește doar unul, totul lui. Dacă nu există părinți, dar sunt bunici sau strămoși mai îndepărtați, la aceștia. În acest caz, la văduv ajunge jumătate din moștenire. Dacă părinții tăi nu mai trăiesc sau nu ai ascendenți de niciun fel, văduva (sau văduvul) va fi singurul moștenitor.
Dacă părinții tăi nu trăiesc și nu ai soț la momentul morții tale: fraților tăi și copiilor fraților tăi. În lipsa acestora, unchilor tăi. - Dacă nu ai frați sau unchi, ajunge la verii primari, strănepoții și unchii – bunici, dacă ți-au supraviețuit.
- Doar dacă nu ai nici una dintre rudele menționate mai sus, pe scurt, dacă mori fără testament și fără rude, moștenește Statul