Sari la conținut

Psihologie: De ce unii șoferi devin agresivi la volan – la ce trebuie să fii atent pentru a rămâne calm când conduci

Etichete:
19/08/2024 18:54 - ACTUALIZAT 07/10/2024 14:29
agresivitatea la volan

Agresivitatea la volan: Tendința de a deveni furios când conduceți. Unii oameni scot la iveală cea mai proastă versiune a lor atunci când sunt la volan. Descoperă ce trăsături psihologice fac parte din tine și te fac să explozi atunci când ești în mașină. Mulți oameni se comportă frumos cu semenii lor. Îi ajută pe vecini cu bagajele de cumpărături, sau se comportă în mod cordial atunci când interacționează cu ceilalți în situații normale. Până se urcă în mașină, iau volanul și, de îndată ce este un ambuteiaj sau un alt șofer vrea să depășească, apare cea mai proastă față și cea mai agresivă versiune. Dar nu este un comportament neobișnuit iar pentru rezolvarea problemei există o soluție. Continuați să citiți

Agresivitatea la volan: De ce condusul te face agresiv?

Potrivit studiului „ Influența agresivității asupra accidentelor de circulație ”, prezentat de Fundația Línea Directa în colaborare cu Institutul Universitar de Cercetare a Traficului și Siguranței Rutiere al Universității din Valencia (INTRAS), aproape trei milioane de șoferi circulă în Spania cu un nivel ridicat de agresivitate. Aceasta se manifestă prin expresii verbale (insulte sau strigăte), expresii fizice (efectuarea de gesturi ofensatoare) sau executarea unor manevre imprudente de trafic. Potrivit raportului, peste o sută de mii de șoferi sunt autentice „persoane violente virale” care recunosc că au fost vinovate de un accident din cauza comportamentului lor. Alte două milioane și jumătate recunosc că s-au certat cu un alt șofer sau l-au provocat să coboare din mașină pentru a-și rezolva problemele.
Citește și: Psihologie: Potrivit studiului, șoferii acestei mărci de mașini sunt deosebit de inteligenți

Printre cele trei cauze principale ale acestui comportament, studiul indică faptul că majoritatea dă vina pe stresul vieții de zi cu zi, pe comportamentele și manevrele altor șoferi și pe ambuteiaje. De asemenea, recunosc că acţionează astfel protejaţi de anonimatul care vine cu conducerea: dacă ai şti că te vei întâlni cu acea persoană în alte împrejurări, probabil te-ai gândi de două ori. Din domeniul psihologic, a fost studiat și fenomenul de agresivitate la volan. Unul dintre cei mai mari experți în acest domeniu este dr. Jerry Deffembacher cercetător la Universitatea de Stat din Colorado, care a descris aspectele cheie ale celor mai agresivi șoferi. Astfel, șoferii agresivi tind să fie mai impulsivi în comportamentul lor pe șosea. Ei pot reacționa rapid și exagerat la situațiile de trafic stresante sau frustrante, fără a lua în considerare pe deplin consecințele acțiunilor lor.

agresivitatea la volan

Șoferii agresivi pot să nu aibă empatie

Ostilitate și iritabilitate: există tendința de a prezenta niveluri mai ridicate de ostilitate și iritabilitate în comparație cu alți șoferi. Aceștia pot experimenta niveluri ridicate de furie și frustrare în timpul conducerii, care se pot manifesta prin comportamente agresive, cum ar fi depășirea periculoasă, claxonarea în mod repetat sau gesturi obscene. La fel, lipsa de empatie. Șoferii agresivi pot să nu aibă empatie față de alți utilizatori ai drumului și să aibă dificultăți în a se pune în locul celorlalți. Asta duce la interpretarea în mod negativ a greșelilor sau comportamentelor celorlalți șoferi și de aici răspunsuri agresive sau ostile. Citește și: Constrângerea în trafic este o faptă penală – ce trebuie să știe toți șoferii

răspunsuri emoționale exagerate la stres și frustrare

Adesea există răspunsuri emoționale exagerate la stres și frustrare de pe drum, șoferii reacționează disproporționat la situații precum trafic intens, întârzieri de călătorie sau conducere lent a altor șoferi. Apoi, în loc să folosească strategii eficiente pentru a face față stresului și frustrării de pe drum, șoferii agresivi pot recurge la comportamente agresive și periculoase ca o modalitate de a-și exprima furia și frustrarea.

Scala de agresiune

Expertul a creat „Deffenbacher Driving Anger Scale” (DDAS): un instrument de evaluare pentru a măsura tendința unei persoane de a experimenta furie în timpul conducerii. Această scară este folosită și astăzi în cercetările psihologice pentru a examina nivelurile de furie asociate cu conducerea și comportamentele agresive pe drum. Astfel, conform lucrărilor cercetătorilor în psihologia traficului, există mai mulți factori care pot contribui la ca o persoană să devină agresivă la volan.

Respondenții sunt rugați să-și imagineze că fiecare situație descrisă li se întâmplă de fapt și apoi să evalueze cantitatea de furie care ar fi provocată pe o scară de 5 puncte (1 = deloc, 5 = foarte mult). O scară de 33 de articole cu șase subscale: gesturi ostile (de ex., „Cineva claxonează la tine despre conducerea ta”), conducere ilegală („Cineva trece pe roșu sau pe un semn de oprire”); prezența poliției („Treci prea repede pe lângă un radar ascuns”).

Strategii eficiente: respirația profundă sau distragerea atenției

Conducerea poate fi o experiență stresantă, mai ales în situații de trafic intens, întârzieri sau comportament al altor șoferi care este perceput ca lipsit de respect sau periculos. Persoanele care au răspunsuri la stres mai puternice pot avea mai multe șanse să reacționeze agresiv în aceste situații. Unor oameni le pot lipsi abilitățile eficiente de a face față stresului și frustrării de pe drum. În loc să folosească strategii precum respirația profundă sau distragerea atenției, aceștia se eliberează prin comportamente agresive. Importante sunt și unele trăsături de personalitate: impulsivitatea, ostilitatea și lipsa de empatie, au fost asociate cu conducerea agresivă. Persoanele care prezintă aceste trăsături pot avea mai multe șanse să răspundă agresiv la situațiile de trafic stresante sau frustrante, scrie welife.es.
Citește și: De ce e important raportul de accident – completat corect și integral

Conducerea agresivă poate fi mai normalizată

Comportamentul agresiv de conducere poate fi, de asemenea, influențat de mediul social și cultural în care trăiește o persoană. De exemplu, în unele culturi, conducerea agresivă poate fi mai normalizată sau chiar încurajată, ceea ce poate duce la o creștere a acestui tip de comportament. Experiențele negative anterioare pe șosea, cum ar fi accidentele de circulație, confruntările cu alți șoferi sau situațiile periculoase, pot contribui la agresivitatea la volan. Aceste experiențe pot crește nivelul de anxietate și tensiune în timpul conducerii, ceea ce poate duce la răspunsuri agresive.

Continuați să citiți în Ziarul Românesc