România, declin demografic fără precedent. Cele mai puţine naşteri din ultimii 100 de ani. Sub 180.000 de copii au venit pe lume în 2021, potrivit unui anunț făcut de Institutul Național de Statistică (INS). În 2020, natalitatea a fost foarte scăzută în România, cu puțin peste 200.000 de copii.
”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat profesorul Vasile Ghețău.
Societatea se schimbă și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.
Iar aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.
Cele mai puţine naşteri din ultimii 100 de anii copii din 1930 încoace
În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.
Interesant e că la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei e mai mare decât la oraș. Sunt câteva județe în care copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50%: Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș, ca să dăm câteva exemple.
Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.
”Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la peste 31% (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).
Citiţi şi: Natalitatea, la pământ. A ajuns la nivelul anului în care Ceauşescu a emis ordinul „Decreţeii”
Natalitatea în România
După ce la sfârșitul anului 1966 s-au interzis avorturile, în România s-a produs o redresare a nașterilor de copii. Peste 526.000 de copii anual au venit pe lume în primii ani de la semnarea decretului. După 1980, în schimb, natalitatea s-a diminuat, în medie sub 400.000 copii pe an.
În anul 1956, natalitate era foarte mică, de 24,2 la mie 14,3 la mie (1966), influențată atât de liberalizarea avorturilor cât și de cauze de ordin social, economic și educațional: accesul larg la învățământ, participarea ei la activitatea economică, mobilitatea profesională și socială generată de industrializare și de urbanizare.
Între anii 1947-1955, România înregistra valori ridicate ale nașterilor. Acest lucru s-ar fi datorat recuperării căsătoriilor și amânării nașterilor. Natalitatea s-a majorat de la 23,4 născuți-vii/ 1000 de locuitori (1947-n.r) la 25,6 născuți-vii la mie (1955-n.r). În perioada antebelică, în țară existau chiar și 30-35 nou-născuți la 1000 de locuitori.