Sari la conținut

Ordin de mobilizare în România în contextul crizei din Ucraina? Ce spune ministrul Apărării

01/02/2022 14:25
Ordin mobilizare România Ucraina

Ordin de mobilizare în România în contextul crizei din Ucraina? Zeci de rezerviști din România au primit în ultima perioadă ordine de chemare la centrele militare județene, ca să își clarifice situația.

În timp ce Armata spune că este o procedură standard, care are loc anual atunci când apar schimbări de procedură, subiectul este tot mai discutat în spațiul public în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Cazul unui profesor de 57 de ani a ieșit în evidență, după ce acesta a transmis o scrisoare publică prin care cere explicații premierului și ministrului Apărării.

Ministerul Apărării spune însă că documentul are acest nume pentru că așa este definit în legislație, iar activitatea de la centrele militare din Brăila și Galați este doar o verificare a rezerviștilor.

„Am solicitat o statistică astfel încât să vedem că nu rezultă o dinamică deosebită anul acesta, în contextul special al situației de securitate de la granițele Ucrainei. Nu există o dinamică deosebită în ceea ce privește activitățile de rutină pe care le desfășoară centrele militare județene. Este aproximativ la fel”, a spus purtătorul de cuvânt al MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, pentru Europa Liberă.

Citiţi şi: Germania trimite în Ucraina căști și paturi, Kievul nemulțumit: „Data viitoare perne?”

Ordin de mobilizare în România? Ce spune ministrul Apărării

Mobilizarea rezerviștilor pentru un eventual război a fost dezmințită inclusiv de ministrul Apărării, Vasile Dîncu.

El a fost întrebat dacă bărbaţii români ar trebui să se teamă că vor fi încorporaţi, în contextul situaţiei din regiune.

“Nu ar trebui să fiţi îngrijorat deloc şi vreau să vă aduc câteva argumente foarte pragmatice, în primul rând pentru că România, ca membră a unui sistem defensiv puternic, cel mai puternic, care este NATO, în acest moment nu este situaţia de a intra în război, în orice situaţie în care, să zicem, Federaţia Rusă, în cel mai prost scenariu, ar intra în Ucraina. Pentru că, a spus-o şi Stoltenberg recent, Tratatul NATO prevede posibila intervenţie militară doar în cazul ţărilor, dacă este atacată o ţară care este membră a NATO, aşa funcţionează solidaritatea NATO. Ucraina nu este, încearcă să devină membră NATO, dar nu are, încă, acest statut.

În al doilea rând, dacă vă uitaţi pe ştirile internaţionale, deşi a fost destul de rară această ştire, Ucraina nu şi-a mobilizat nici ea rezerviştii. Ea este atacată şi nici ea nu şi-a mobilizat reverziştii aşa încât nu este cazul în acest moment”, a declarat Vasile Dîncu.

Încorporarea în caz de război

Potrivit unei decizii a Senatului, serviciul militar nu mai e obligatoriu în România de la 1 ianuarie 2007.

Serviciul militar poate fi făcut pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați. Legea prevede încorporarea pentru bărbații între 20-35 de ani.

Potrivit Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.

România, pregătită pentru un val de refugiați ucraineni în cazul unui război cu Rusia

Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Însă, chiar dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe stare de „război” ori „stare de asediu”.

Citiţi şi: Scholz: Germania va închide conducta Nord Stream 2, dacă Rusia atacă Ucraina

Românii din străinătate au între 10-15 zile pentru a reveni în țară

Conform legii, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război cetăţenii încorporabili cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, au obligaţia de a se prezenta, în termen de maximum 10 zile de la data notificării, la centrele militare în evidenţa cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar pe bază de conscripţie.

De asemenea, la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviştii voluntari şi rezerviştii cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, au obligaţia de a se prezenta, în termen de maximum 10 zile de la data notificării, la structurile din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, în vederea îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist concentrat sau mobilizat.

Cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care nu au domiciliul în ţară, dar şi cei care nu au putut fi notificaţi, au obligaţia ca în termen de maximum 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război,
precum şi a decretului Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare sau instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă să contacteze centrul militar în evidenţa cărora se află cu privire la modalitatea de îndeplinire a serviciului militar. Mai multe detalii AICI.

Etichete: