Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la moneda euro și accederea în spațiul Schengen rămân obiectivele țării noastre.
Într-un interviu pentru Caleaeuropeana.ro, președintele României a declarat:
«În momentul de față, țările care compun Uniunea – cele 27, fără Marea Britanie – au diferite abordări față de unele proiecte europene, au niveluri de dezvoltare foarte diferite, au ambiții foarte diferite, însă nu am dorit și nu accept să se definească aceste lucruri ca și viteze diferite dacă vorbim de viitorul Uniunii. România își dorește să fie în nucleul Uniunii Europene.
România are în continuare obiectivul strategic de a deveni membră în zona euro, dar nu putem să spunem dacă acest lucru se va întâmpla în trei ani sau în cinci ani.
Din punct de vedere tehnic, România îndeplinește de ceva vreme criteriile de la Maastricht și în acest fel noi am putea să începem construcția unui calendar de aderare, însă lucrurile nu sunt foarte clare între factorii care trebuie să stabilească acest calendar și care trebuie să îl ducă mai departe, în speță Guvernul și Banca Națională a României. Probabil va dura un pic până ce acest nou guvern își înțelege bine rolul în arhitectura statului și începe să evalueze aceste lucruri. (…) Trebuie să evaluăm dacă aderarea la zona euro trebuie să se producă pentru a avea ceea ce se numește o ancoră sau dacă vrem să așteptăm până se stabilizează foarte bine economia României și să aderăm atunci.»
În legătură cu aderarea la spațiul Schengen, președintele a spus: «Singura țară care realmente se opune aderării este România. Prin felul nefericit în care legiferăm, prin felul nefericit în care dăm ordonanțe de urgență, în general prin felul nefericit arătăm că nu știm foarte bine ce vrem. Mă refer la ordonanța 13, la MCV, unde partea vizată prioritar – justiția – și-a făcut treaba. Stăm bine. La cealaltă parte care ține de Parlament și de politicieni mai avem teme de rezolvat și abordări de tip ordonanța 13, chiar dacă au dispărut, arată multor politicieni europeni că în România lucrurile încă nu sunt stabile în ce privește abordarea față de ce se numește statul de drept. »
Președintele a vorbit și de Brexit, angajându-se să apere drepturile românilor de acolo:
«Brexit-ul nu este un proiect european. De multe ori constat cu o oarecare surprindere că sunt oameni care au impresia că ne-am înțeles asupra Brexit-ului. Nici vorbă. Este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Și atunci așa trebuie tratată problema. Nu este nicidem un proiect la care am lucrat toți 28 și ne-am înțeles că Marea Britanie pleacă.
Românii care s-au stabilit în Marea Britanie sau care au ales reședința în Marea Britanie sunt la mijloc și sunt oarecum victimele acestor discuții și nu sunt singurii. Existența pieței unice, cu cele patru libertăți, a făcut ca milioane de europeni să se mute, să își găsească loc de muncă în altă țară, pornind de la premisa că aceste libertăți sunt bine definite, rămân în valoare și, probabil, pe timpul vieții lor nu se va schimba nimic. Iată însă că pentru Marea Britanie, prin referendumul care s-a ținut acolo, lucrurile s-au schimbat. Nu putem să pornim negocieri sau să avem abordări care fac victime din acești oameni care nu au nicio vină. Pe de altă parte, dacă e vorba despre românii noștri eu mă simt obligat să mă implic foarte puternic în aceste discuții pentru a avea garanția că drepturile românilor de acolo sunt respectate. (…) Eu cred că în final vom avea soluții bune pe acest capitol și pot să plec de la premisa că românii care trăiesc și muncesc în Marea Britanie nu au de ce să se teamă. Drepturile lor vor fi apărate și vom merge împreună cu cei 27 în negocieri în așa fel încât să scoatem maximul în aceste negocieri pe drepturile cetățenilor.»
Utopiile lui Iohannis: «Să vină românii înapoi acasă, atunci când vom reuşi să avem o meritocraţie»
Klaus Iohannis: «Germanii din România sunt apreciați și respectați de toți românii»