Ucrainenii care vor să muncească în România nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, a transmis, vineri, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, pe Facebook, informează Agerpres.
„Ca urmare a întrebărilor apărute în spaţiul public în contextul conflictului din Ucraina, precizez că cetăţenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit OUG 25/2014”, a menţionat Budăi.
Război în Ucraina: consecinţe pentru Germania
El a adăugat că în cazul cetăţenilor ucraineni care sunt angajaţi cu contract cu normă întreagă li se prelungeşte dreptul la şedere temporară în România.
„Cetăţenilor Ucrainei, intraţi în România în scopul încadrării în muncă, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, a precizat ministrul Muncii.
Ucrainenii fug din calea războiului. Aproape 2.000 s-au refugiat în Republica Moldova
Marius Budăi a subliniat că prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă dacă cetăţenii Ucrainei prezintă următoarele documente: contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă; dovada menţinerii salariului cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pe toată perioada şederii acordată anterior.
Ucrainenii pot cere statutul de refugiat
Totodată, şeful de la Muncă a explicat că în cursul celor 9 luni ucrainenii care muncesc în România pot cere statutul de refugiat.
Cum va afecta invazia din Ucraina livrările și prețurile la gaze în Germania?
„În cursul celor nouă luni, cetăţenii ucraineni pot cere acordarea protecţiei subsidiare sau a statutului de refugiat, prin care dobândesc următoarele drepturi: să fie angajaţi de persoane fizice sau juridice, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români; să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români; să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare”, a încheiat ministrul Muncii.