Sari la conținut

Pandemia de COVID-19 va provoca Germaniei cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2009

30/03/2020 16:05 - ACTUALIZAT 03/01/2022 17:51

Consiliul înţelepţilor – cei cinci economişti care sfătuiesc Guvernul de la Berlin – au avertizat luni, 30 martie, că pandemia de coronavirus (COVID-19) va provoca Germaniei cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2009, transmit Reuters şi Bloomberg, citate de Agerpres.

Chiar dacă majoritatea restricţiilor de circulaţie sunt ridicate la mijlocul lunii mai, permiţând economiei să se redreseze pe perioada verii, PIB-ul Germaniei ar urma să se contracteze cu 2,8% anul acesta, şi să crească în mod potenţial cu 3,7% anul viitor, conform raportului Consiliului german al experţilor economici.

Dacă restricţiile durează mai mult sau producţia va fi şi mai mult timp oprită, cea mai mare economie europeană ar putea înregistra un declin de 5,4%. Orice variantă ar reprezenta cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2009.

Tradiţionalele măsuri de stimulare pentru sprijinirea activităţii economice pe termen scurt nu par promiţătoare, în contextul măsurilor de izolare adoptate pentru a ţine sub control pandemia. În schimb, Guvernul ar trebui să se concentreze pe gestionarea aşteptărilor cetăţenilor şi oamenilor de afaceri pentru perioada de după restricţii, pentru accelerarea redresării, apreciază consilierii economici. Aceştia cred că autorităţile trebuie să comunice la timp ce instrumente au făcut disponibile şi să precizeze clar ce criterii trebuie îndeplinite pentru ridicarea restricţiilor.

Un angajament clar la nivelul zonei euro pentru furnizarea de instrumente fiscale suplimentare, dacă va fi necesar, ar putea ajuta de asemenea la stabilizarea pieţelor financiare, susţin experţii.

Parlamentarii germani au votat săptămâna trecută în favoarea suspendării, pentru prima dată, a prevederii din Constituţie referitoare la frâna datoriei, pentru a finanţa un pachet de măsuri fără precedent, ce totalizează 750 miliarde de euro (800 miliarde de dolari), menit să amortizeze efectele negative ale pandemiei.

Măsura reflectă sporirea temerilor în cercurile guvernamentale privind impactul profund al epidemiei asupra celei mai mari economii europene, în condiţiile în care marile firme industriale opresc producţia, sectorul serviciilor este profund afectat, iar activitatea economică este pe cale de dispariţie.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din produsul intern brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.

După ce au devenit clare implicaţiile economice ale crizei, Executivul german a decis majorarea semnificativă a cheltuielilor şi renunţarea la politica „schwarze Null” (black zero), prin care de ani de zile Germania are un buget echilibrat, nu face noi împrumuturi, iar de şase ani raportează excedente.

Această politică a fost din ce în ce mai criticată în ultimele luni, economişti importanţi din Germania şi din afară cerând Guvernului să profite de ratele scăzute ale dobânzilor pentru a-şi asuma noi datorii şi a investi în infrastructura Germaniei.

Conform unei estimări a Ministerului de Finanţe, economia Germaniei s-ar putea contracta anul acesta cu cel puţin 5%.

„Toate măsurile au ca obiectiv sprijinirea afacerilor într-un mod rapid şi nebirocratic. O mare parte din măsuri reprezintă furnizarea de lichidităţi”, a declarat ministrul Economiei, Peter Altmaier.