După 14 ani de construcţie şi şase inaugurări amânate, noul aeroport internaţional din Berlin (Berlin Brandenburg Airport – BER) va spune sâmbătă bun venit primilor săi pasageri, însă momentul în care are loc inaugurarea nu putea fi unul mai nepotrivit, transmite Reuters.
Pandemia de COVID-19 a aruncat industria aeronautică mondială în cea mai gravă criză din istorie, iar o revenire nu este aşteptată în următorii ani. Consiliul Internaţional al Aeroporturilor din regiunea Europa (ACI Europe) a avertizat marţi că aproape 200 de aeroporturi din Europa se vor confrunta cu posibilitatea intrării în insolvenţă în următoarele luni.
Destinat să înlocuiască aeroporturile existente – Tegel şi Schonefeld – Aeroportul Internaţional Berlin Brandenburg Willy Brandt (BER) trebuia să fie inaugurat festiv pe 3 iunie 2012. În pofida reputaţiei Germaniei de lider mondial în domeniul ingineriei, acest proiect, care a început în 2006 şi trebuia să se încheie la finele lui 2010, a suferit din cauza unor probleme tehnice care au amânat inaugurarea sa. De asemenea, costurile proiectului s-au umflat de la două miliarde de euro iniţial la şase miliarde de euro.
Economiştii au descris compania de stat care va opera noul aeroport, Berlin Brandenburg GmbH (FBB), drept o gaură neagră financiară.
„FBB nu va putea câştiga banii de care are nevoie pentru a-şi rambursa datoriile în viitorul apropiat”, spune Hansrudi Lenz, de la Universitatea Wuerzburg.
La finele lui 2019, FBB datora băncilor şi proprietarilor săi, Guvernul federal german şi landurile Berlin şi Brandenburg, aproximativ 4,1 miliarde euro. Comparativ, cele două aeroporturi existente din Berlin, Schoenefeld şi Tegel, au generat în 2019 venituri în valoare de 416 milioane de euro.
Chiar şi înaintea pandemiei, noul aeroport nu era aşteptat să genereze o creştere a veniturilor, fiind destinat în principal să înlocuiască cele două aeroporturi mai vechi. Însă, din cauza crizei COVID-19, directorul general de la BER, Engelbert Luetke Daldrup, estimează doar 10 milioane de pasageri în acest an, comparativ cu 36 de milioane de pasageri care au fost înregistraţi anul trecut pe aeroporturile Schoenefeld şi Tegel. BER are o capacitate de 40 de milioane de pasageri.
„Avem o situaţie gravă”, a declarat recent preşedintele Consiliului de supervizare de la FBB, Rainer Bretschneider, adăugând că operatorul aeroportuar poartă discuţii cu proprietarii săi în legătură cu un nou sprijin financiar.
Economiştii sunt de părere că FBB va avea nevoie de granturi, restructurarea datoriilor, un investitor strategic, capital din partea proprietarilor sau o combinaţie între toate acestea, pentru a fi repus pe o bază financiară solidă. Însă, găsirea de investitori va fi dificilă, deoarece Berlinul nu este un mare hub internaţional, iar toţi ceilalţi operatori aeroporturi sunt afectaţi şi ei de criză, nefiind în măsură să se gândească la preluări, a apreciat analistul Mainfirst, Johannes Braun.
Rainer Bretschneider a subliniat că, pentru moment, prioritatea este depăşirea pandemiei.
„Trebuie să ieşim din criză şi trebuie să aranjăm mireasa, abia apoi putem vorbi despre o vânzare sau despre vânzarea unei participaţii”, a spus Bretschneider.