Germania a lansat o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene, împreună cu alte patru state membre, potrivit informaţiilor primite joi de agenţia dpa.
Iniţiativa, căreia i s-au alăturat Finlanda, Portugalia, Slovenia şi Ţările de Jos, preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.
Noul format ar include capabilităţi spaţiale şi cibernetice, împreună cu forţe speciale şi transport aerian.
Evenimentele recente din Afganistan au demonstrat încă o dată că UE trebuie să fie capabilă să acţioneze robust şi rapid, se arată în documentul redactat de cele cinci state.
Merkel, îngrijorată că Uniunea Europeană nu poate produce cipurile și bateriile de care are nevoie
Pentru atingerea acestui obiectiv, trebuie îmbunătăţite disponibilitatea, pregătirea, capacitatea de desfăşurare şi competenţa forţelor, adaugă documentul.
Pentru o mai mare flexibilitate, cele cinci state propun să se recurgă la Articolul 44 din Tratatul UE – niciodată activat până acum – spre a face posibile coaliţii de state membre dispuse să îndeplinească activităţi de securitate fără permisiunea ţărilor neparticipante.
Totodată, aranjamentele de cooperare regională deja existente ar trebui folosite cu un plus de eficienţă, se spune în documentul menţionat.
Acesta nu include propuneri precise cu privire la dimensiunea forţei de reacţie, menţionând doar că forţele terestre ar trebui să fie de mărimea unei brigăzi, adică în jur de 5.000 de militari.
Armata Germaniei, insuficient pregătită și subfinanțată. Raport prezentat de ministrul Apărării
Conceptul actual al grupurilor de luptă prevede ca două unităţi, fiecare totalizând circa 1.500 de militari, să se afle în standby, cu forţe din diferite state membre rotindu-se la fiecare şase luni.
Au existat însă probleme constante în atingerea efectivelor planificate, în prezent fiind disponibil un singur grup de luptă, menţionează dpa citat[ de Agerpres.