Expulzarea străinilor din Germania. În urmă cu două săptămâni, Germania a fost zguduită de un atac cu cuțitul comis de un palestinian care călătorea cu un tren regional ce se îndrepta spre Hamburg. Bărbatul a înjunghiat aleatoriu pasagerii, ucigând doi dintre ei. Atacul a declanșat o dezbatere asupra legilor expulzării și aplicării acestora. – Atac mortal cu cuțitul într-un tren regional: identitatea atacatorului. Abia ieșise din închisoare
Atacatorul, Ibrahim A., în vârstă de 33 de ani, era cunoscut poliției, deoarece avea mai multe condamnări anterioare pentru agresiune. Tocmai fusese eliberat din detenție, deși nu avea unde să se ducă.
Când a vizitat locul atacului, ministrul de Interne Nancy Faeser din partea social-democraților de centru-stânga (SPD) a întrebat: „Cum s-a putut ca un astfel de atacator să fie încă aici în țară?”
Care sunt regulile Germaniei pentru repatriere și expulzare
În Germania, străinii pot fi expulzați dacă au comis o infracțiune sau sunt clasificați ca membri ai unei organizații teroriste. Ei pot fi reținuți și apoi returnați în țara de origine. Landurile federale sunt responsabile pentru expulzările efective.
Dar era aproape imposibil să fie expulzat Ibrahim A., un apatrid originar din Fâșia Gaza. „Ar fi avut nevoie de un stat care să fie dispus să ia persoana înapoi. În cazul apatrizilor, nu există un astfel de stat”, a declarat pentru Deutsche Welle (DW) cercetătorul în migrație Gerald Knaus.
Cetăţenii străini care nu au dreptul de a rămâne în Germania pot fi expulzaţi. În cele mai multe cazuri, cererea lor de azil fiind respinsă.
La finele anului trecut, conform cifrelor oficiale, 304.308 persoane erau înregistrate ca fiind nevoite să părăsească țara.
Guvernul de coaliție de centru-stânga al Germaniei, care a ajuns la putere cu puțin peste un an în urmă, a anunțat o „ofensivă a repatrierilor”. Mai presus de toate, oficialii doreau să se asigure că criminalii și potențialii teroriști pot fi forțați să părăsească țara mai repede.
Dar anunţurile nu au fost urmate de acţiune, a declarat deputatul din opoziţie Andrea Lindholz, de la Uniunea Social- Creştină Bavareză (CSU), de centru-dreapta. „Ofensiva de repatriere anunțată s-a dovedit a fi doar o glumă tristă”, a spus ea.
Expulzări în 2022
Potrivit Ministerului de Interne, 12.945 de persoane au fost expulzate anul trecut – majoritatea din Georgia, Albania, Serbia, Moldova și Pakistan. Cu un an înainte, acest număr a fost de 11.982. Dar înainte ca expulzările să fie oprite în timpul pandemiei de COVID-19, numărul expulzărilor în 2019 a fost aproape de două ori mai mare și a ajuns la 22.000.
Expulzările sunt „o consecință necesară a legii noastre privind azilul și rezidența”, a spus Lindholz.
Dar parlamentarul Partidului de Stânga (Die Linke) Clara Bünger este îngrijorată de expulzările în țări dominate de război, represiune politică sau sărăcie. „De asemenea, vedem multă violență și umilire a poliției în timpul expulzărilor”, a spus ea. – Germania reduce numărul expulzărilor de imigranți. Facilitează dreptul de ședere, dar doar pentru anumite categorii
Mai multe obstacole în calea repatrierii
Există multe motive pentru care repatrierea nu are loc. Imigranții și avocații lor, de exemplu, pot contesta ordinele de expulzare, care necesită timp pentru a trece printr-un proces judiciar.
Solicitanții de azil respinși își pot prezenta cazul la o „comisie de dificultate” care, la rândul ei, poate recomanda ministrului german de Interne suspendarea expulzării.
Persoanele fizice nu pot fi expulzate în țări în care se confruntă cu o amenințare la adresa vieții lor din cauza războiului sau persecuției. Acest lucru ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, o boală psihică sau fizică constituie un motiv pentru a preveni expulzarea.
O întârziere foarte întâlnită este cauzată de absența documentelor de călătorie sau de identitate, deoarece autoritățile trebuie să verifice dacă expulzează persoana potrivită. Țara de primire poate, de asemenea, să întârzie sau să refuze definitiv repatrierea. – „Problema Germaniei nu o constituie numărul ridicat de migranţi nou-sosiţi, ci numărul limitat de repatrieri”
Iar expulzarea nu este întotdeauna sfârșitul șederii unei persoane în țara din care a fost îndepărtată – uneori, persoanele care au fost expulzate se întorc în Germania și solicită din nou azil.
Reprezentant special pentru migrație
Miercuri, Joachim Stamp de la FDP va prelua funcția de reprezentant special pentru migrație în Ministerul de Interne.
Stamp, fost ministru al Integrării pentru landul Renania de Nord-Westfalia, și-a subliniat sarcinile într-un comunicat de presă: „Celor care doresc să lucreze în Germania trebuie să li se ofere oportunități corecte”. Infractorii și persoanele periculoase, pe de altă parte, trebuie expulzate. În acest scop, a scris el, este necesar să se stabilească „acorduri practice și bazate pe parteneriat cu țările cheie de origine”.
Cercetătorul în migrație Gerald Knaus consideră că introducerea unui reprezentant special este, în principiu, o idee bună. „Concentrarea pe expulzarea tuturor persoanelor și criminalilor periculoși eligibili” este ambițioasă, a spus Knaus pentru DW. Dar la fel de important, a spus el, este „construirea de coaliții europene” în acest scop.
UE dorește să crească presiunea asupra țărilor de origine
Multe țări europene spun că și-au atins limita: numărul solicitanților de azil a crescut și alte 4 milioane de persoane au fugit din Ucraina în țările UE pentru a căuta protecție împotriva războiului din țara lor de origine.
UE dorește, de asemenea, să accelereze procesul de trimitere înapoi a solicitanților de azil respinși. În Uniunea Europeană, doar unul din cinci străini fără drept de ședere a fost efectiv repatriat anul trecut. „Avem o rată foarte scăzută de repatriere și văd că putem face progrese considerabile aici”, a declarat comisarul UE pentru afaceri Interne, Ylva Johansson, săptămâna trecută.
Unul dintre principalele motive pentru rata lentă de repatriere este că multe țări de origine nu doresc să-și reia cetățenii, a spus Johansson. Ea vrea să pună mai multă presiune asupra acestor țări de origine.
Modificările aduse politicii UE în materie de vize sunt printre „cele mai importante instrumente de îmbunătățire a cooperării cu țările terțe în materie de returnare și readmisie”, potrivit unui document recent al UE.
Potrivit lui Knaus, statele balcanice, Moldova și Georgia se numără printre țările care cooperează foarte bine, pentru că nu vor să riște să piardă statutul de călătorie fără viză în UE. – Cetățeni moldoveni, expulzați din Germania. Nu îndeplineau condițiile de ședere
Creșterea presiunii asupra țărilor de origine
Creșterea presiunii asupra țărilor care nu doresc să-și ia cetățenii înapoi ar putea însemna, de exemplu, procesarea mai lentă a cererilor de viză sau taxe de viză sunt majorate. Maroc, Tunisia și Algeria sunt țări care adesea nu eliberează documente cetățenilor lor sau nu recunosc documentele UE. Repatrierea este atunci practic imposibilă. UE a ridicat deja ștacheta pentru cererile de viză din Bangladesh, Irak, Gambia și Senegal.
Reducerea ajutorului economic sau pentru dezvoltare acordat țărilor necooperante a fost, de asemenea, discutată între miniștrii de Interne din UE. Dar Nancy Faeser din Germania s-a pronunțat împotriva acestui lucru, declanșând critici din partea opoziției de acasă. „Faeser vorbește despre expulzări la Berlin, dar le blochează la Bruxelles”, a declarat parlamentarul CSU Lindholz pentru DW.
În Germania, recentul atac cu cuțitul a alimentat din nou dezbaterea privind expulzărilor, un subiect de interes pentru extrema dreaptă a țării în campania ei continuă împotriva imigranților. Sunt mari așteptări ca noul reprezentant al guvernului pentru migrație, Joachim Stamp, să se asigure că persoanele condamnate pentru infracțiuni și cu un istoric periculos sunt repatriate mai ușor în viitor.