Din ce în ce mai mulți români decid să își deschidă firme în Germania. Cea mai dinamică economie europeană, care menține o creștere record, oferă oportunități practic în toate domeniile. Ce poate face un român pentru a valorifica aceste oportunități? Cum își poate deschide o firmă și cum poate evita pierderea inutilă de timp și bani?
Claudia I. Weinberg, consultant de relocare la Frankfurt, cu o experiență amplă în tot ceea ce înseamnă documente pe teritoriul Germaniei, ne explică detaliile acestei curse pentru deschiderea de firme.
Care poate fi explicația valului de români care decid, în 2018, să devină patroni?
«Românii decid de câţiva ani să devină patroni în Germania. Din 2013, de când am început activitatea biroului, am observat o creştere evidentă de cereri de la an la an în acest sector, lucru pentru care am organizat activitatea biroului în două mari domenii: servicii pentru firme şi servicii pentru persoane fizice.
Motivele pentru care există din ce în ce mai multe persoane interesate de a deschide o firmă în Germania sunt, pe de o parte, situaţia economică din România, iar pe de altă parte, realitatea economică din Germania şi modul în care se poate relaţiona cu instituţiile statului.
Instituţiile germane sunt foarte cooperante. Nu interesează pe nimeni să stea la pândă şi să aştepte să faci greşeli, că mai apoi să te amendeze triumfători. Singura problemă care poate apărea pe parcurs ar fi faptul că autorităţile germane se aşteaptă să comunici în limba germană. Un vorbitor de limba germană este aşadar o necesitate pentru oricine caută informaţii oficiale.»
În ce sectoare se concentrează cel mai mult cererile?
«Am avut cereri din sectoare variate: logistica/transport, comerţ cu automobile, şi aici mă refer la companii care au investit sume foarte mari pentru o poziţionare bună în Germania pe piaţa comercializării autoturismelor premium, construcţii, grădinărit şi silvicultură, producţie, de exemplu pentru aparate de iluminat, vânzări, montaj lifturi, comerţ şi montaj ferestre, jocuri de noroc sau sectorul gastronomic/hotelier.
Firmele înfiinţate cu ajutorul nostru au avut o ascensiune firească şi îşi dezvoltă frumos activitatea, o parte dintre ele au încheiat contracte de prestări servicii cu firme mari din Germania, lucru care mă bucura foarte mult.»
În câte zile se poate deschide o firmă și care sunt costurile?
«În primul rând este foarte important ca un client să ştie cu exactitate ce opţiuni are şi ce doreşte să facă. Când avem clienţi care ştiu exact ce vor, demaram procedura şi în cca 3 săptămâni firma poate fi deja funcţională iar relaţia cu specialiştii este deja încheiată (notari, avocaţi, contabili).
Când clientul încă nu îşi cunoaşte opţiunile, când are nevoie de mai multe informaţii sau de servicii preînregistrare societate, procedura durează ceva mai mult.
Costurile pornesc de la câteva sute de euro şi pot ajunge până la câteva mii, din faza incipientă până când firma este înregistrată şi poate funcţiona legal. Costul este direct proporţional cu nevoia clientului şi cu valoarea investiţiei.
Deschiderea unei firme în Germania nu înseamnă doar un contract semnat. De unde începe procedura?
«Procedura începe din faza de informare, când clientul trebuie să înţeleagă ce opţiuni sunt, care sunt diferenţele administrative şi fiscale, ce presupune angajarea de personal, închirierea spaţiului, autorizaţii, acolo unde este cazul, şi aşa mai departe. Urmează relaţia cu notariatul, registrul comerţului, oficiul economic şi banca.
Firma are nevoie de un cont al ei, iar un cont business la o bancă înseamnă transmiterea unor informaţii complexe despre societate, post notarizare, programări şi contracte. Înainte era mai facil, acum însă nu treci de schimbul de mailuri şi telefoane cu bancă pentru a obţine programarea mult dorită. Contul firmei este foarte important, acolo este depus capitalul societăţii. Iar fără acest capital nu există practic societatea. Toate procedurile de deschidere firma sunt integrate în serviciile biroului Weinberg Consult, şi sunt cât se poate de personalizate, pe nevoia clienţilor.»
Ce cote de impozitare se aplică firmelor în Germania?
«Prima întrebare pe care le-o adresez clienţilor mei este dacă au stat de vorbă cu un consultant fiscal înainte de a lua hotărârea înfiinţării firmei. Dacă nu, mă ocup personal de relaţia clientului cu un contabil, pentru că este unul dintre cele mai importante aspecte într-o activitate economică şi are legătură cu informarea de care vorbeam mai sus.
O societate este supusă, ca persoana juridică, impozitului corporativ, prin intermediul căruia se aplică o cotă de 15% din venitul impozabil. La acesta se mai aplica aşa-numitul „spor de solidaritate“, la o valoare de 5,5%.
Să nu uităm de impozitul pentru întreprinderi mici şi mijlocii, impozit care poate diferi în funcţie de locaţia firmei. Dacă societatea are angajaţi sau deţine proprietăţi/terenuri, apar şi alte costuri, respectiv taxe şi impozite care trebuie luate în considerare.
O primă discuţie cu un contabil durează în medie 2 ore, timp în care se clarifică toate aspectele legate de impozite şi taxe pentru societăţi comerciale în Germania, se discută despre costurile deductibile, despre cum se calculează impozitele, despre investiţiile companiei, despre scoaterea dividendelor de către acţionari din fondul societăţii, şi, de asemenea important, despre costurile care apar inevitabil legate de angajaţi şi prestaţiile sociale.
Există societăţi în Germania al căror acţionar principal este o altă societate din România alături de persoane fizice, cu multe puncte de lucru sau depozite, poate chiar în altă ţară europeană. Cu cât e mai complexă situaţia companiei, cu atât e mai complexă discuţia cu un contabil şi cu atât mai complexe devin serviciile oferite.»
Un domeniu specific este cel al magazinelor cu produse românești. De ce acte este nevoie pentru acest tip de activitate? Cum se pot importa produsele românești în Germania? E complicat?
«Chiar de foarte curând am avut plăcerea să rediscut cu o clientă a biroului nostru, care în câteva săptămâni va deschide un magazin cu produse româneşti şi est-europene în Frankfurt.
În general, atunci când se lucrează cu produse alimentare neambalate, cum ar fi în cazul magazinelor româneşti, salamurile care se vând la gramaj sau carnea proaspătă, este obligatoriu că tot personalul care vine în contact cu alimentele să urmeze un curs legat de igiena şi protecţia împotriva infecţiilor. Informaţii şi accesul la curs se face prin Gesundheitsamt.
Pe lângă acest lucru, există reguli foarte clare legate de amenajarea spaţiului din apropierea produselor. Ţi se comunica foarte clar unde trebuie să pui peretele de faianţă şi unde ar trebui să fie chiuveta, pentru acces imediat la spălarea pe mâini.
Sfătuiesc pe cei care au în plan să pornească o afacere în Germania să se informeze dinainte asupra regulamentelor sau autorizaţiilor necesare. Sigur, nu vine nimeni să îţi bată la uşă şi să îţi răspundă la tot ce te interesează. Când ai intenţia să demarezi un proiect te informezi, apelezi la specialişti care te pot ajuta.
Legat de aprovizionarea magazinelor româneşti, fiecare proprietar decide prin ce mod îşi aprovizionează magazinul. Unii aleg să colaboreze cu furnizorii din Germania, alţii cumpăra direct din România de la furnizorii lor de acolo. Oricare ar fi alegerea, obligatoriu este ca alimentele să fie transportate în condiţii optime de temperatură.
Ca în multe alte domenii, un magazin românesc poate funcţiona pe o persoană fizică autorizată, deci procedură este mai facilă decât în cazul înfiinţării unei societăţi comerciale.»
Un alt domeniu în care activează mulți români este cel al transporturilor de persoane și pachete. Este nevoie de autorizații? Ce alte condiții trebuie îndeplinite?
«Dacă vorbim de transport cu vehicule care nu depăşesc greutatea de 3,5 tone, atunci nu e nevoie de autorizaţii. Avem mulţi români în Germania care lucrează independent în coletărie. O parte din ei, în timp, au ajuns la zeci de angajaţi, au renunţat la PFA şi au deschis o societate comercială.
Pentru celelalte, fie că vorbim de transport mărfuri cu vehicule de un tonaj mai mare sau transport persoane, este nevoie de autorizaţie, respectiv licenţa. În zona Frankfurt, instituţia responsabilă pentru eliberarea licenţei de transport rutier de mărfuri este Regierungspräsidium Darmstadt, biroul Güterkraftverkehr.
Procedurile sunt diverse, iar o condiţie esenţială pentru licenţa de transport este dovada capacităţii financiare a societăţii. Este nevoie de capitaluri proprii şi rezerve de minim 9,000 euro pe an pentru un vehiculul folosit. Pentru vehiculele suplimentare utilizate rezervele sunt mai mici.
Toate informaţiile se pot obţine şi detalia personalizat, pentru interesul fiecărui client.
Pentru transportul de persoane exista alte autorizaţii, care se obţin de la Autoritatea de transport, mai exact Străßenwerkehrsamt, autoritate răspunzătoare şi de licenţele pentru taxi. Şi aici trebuie prezentate documente şi dovezi de capacitate financiară, însă nu în sume atât de mari ca şi la transportul rutier de mărfuri.
Pe lângă acestea, este necesară absolvirea unui examen destul de complex legat de toate aspectele pe care trebuie să le cunoască un şofer: dreptul rutier şi fiscal, accidente, înmatriculări auto, produse interzise la transport, contabilitate primară, asigurările obligatorii, etc. Înscrierea la examen se poate face la camera de industrie şi comerţ. În prealabil, se poate urma o pregătire pentru acest examen.»
Care este profilul întreprinzătorului român în Germania?
«Aş putea spune că lucrăm cu trei tipuri de clienţi în sectorul business.
Primul ar fi omul de afaceri din România, bine poziţionat pe piaţă şi cu multă experienţă, care decide să îşi lărgească activitatea. Drept urmare alege să-şi deschidă în Germania o firmă independentă de cea din România, poate chiar în alt domeniu, sau o firmă fiică care leagă activitatea cu cea din România. Acest lucru poate înseamnă deseori şi relocarea angajaţilor din România, deci procedura începe înainte ca investitorul să ajungă pe teritoriu german. De foarte multe ori îmi cunosc clienţii doar la telefon sau prin mailuri, pentru că înainte de deschiderea propriu-zisă a societăţii când suntem cu toţii prezenţi personal la notar, mai sunt lucruri de pus la punct.
Al doilea tip de client din sectorul business locuieşte deja în Germania de o perioadă de timp, a reuşit să vadă oportunităţile, să îşi facă relaţii profesionale şi să negocieze contracte, şi astfel renunţa la calitatea de angajat sau PFA şi înfiinţează o societate comercială.
Apoi, mai sunt firmele romaneşti de tip SRL care activează în Germania prin muncitori detaşaţi sau firmele româneşti care deschid în Germania punct de lucru şi fac angajări aici, fără a înregistra societate în Germania. Aceste firme au de asemenea nevoie de suport şi diferite servicii, în special în relaţia cu specialiştii contabili.
Chiar dacă multora le-ar putea părea dificil, le recomand să nu se lase descurajaţi. Germania este în continuare una dintre puţinele ţări europene care susţine spiritul antreprenorial şi micile întreprinderi. Cu ajutor specializat orice firmă deţinută de un roman poate deveni un succes pe piaţa germană.»
Pentru alte informații: www.weinberg-consult.de
Vrei să îți deschizi o firmă în Germania, dar știi diferența dintre Gewerbe, GmbH și UG?
Claudia Weinberg (Servicii pentru românii din Germania): «În general, românii sunt bine pregătiţi»